stampe

„Fereastra timpului meu”, ultima expoziţie de tapiserie semnată Cela Neamţu, se va dezvălui iubitorilor de frumos luni, 12 septembrie, a.c. ora 18.00, la vernisajul găzduit de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2 în prezenţa Primarului Neculai Onţanu şi a criticului de artă Dorana Coşoveanu.

Primăria Sectorului 2 lansează o invitaţie la reverie, „deschizând ferestrele” spre un tărâm „populat” cu „Altare”, „Hrisoave” „Păstoriţe”, „Păsări timp”, „Raze de lumină”, „Ferestre pentru Ierihon” şi multe altele, toate expuse cu ingeniozitate în generosul spaţiu al Galeriei „Dialog”.

„Tapiseriile Celei au amprenta dumnezeirii. Degradeurile cu pasiunea ocrului şi firescul compoziţiei mă duc spre un tărâm al perfecţiunii cromatice” – remarca directorul Muzeului de Artă Vizuală Galaţi, Dan Basarab Nanu.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cela Neamţu a descoperit o inovaţie spectaculoasă, ce constă în combinarea tehnicii clasice a ţesutului pe vertical, „haute lisse”, cu punctul de la Putna, inspirat din broderiile medievale româneşti, pe care l-a multiplicat şi l-a transformat în nodul esenţial al „zidurilor de lână” din lucrările sale.

Demn de remarcat este curajul artistei de a ataca tapiserii de mari dimensiuni, tapiseria monumentală. „Ferestrele ei fac conjuncţia dintre aici şi dincolo, real şi imaginar. Pe sub arcul torsadelor păşim în teritoriile visului şi descoperim cu uimire un parcurs ideal al omului, terestru prin limite biologice, astral prin aspiraţii şi destin” – scria în „Ziarul de Iaşi” Valentin Ciucă, în anul 2006.

„De ce fereastra? Pentru că este cel mai decorativ element arhitectural care poartă în el forma stilistică, un „înăuntru” şi un „înafară”, un aici şi un „dincolo”. „Înăuntru” şi „aici” oarecum ştiu ce înseamnă. Tăcute şi misterioase rămân „afară” şi „dincolo”. Pentru privitor, acest dialog al formelor este tulburător şi provocator. Tot spectrul de nuanţe coloristice este trăirea şi starea mea de spirit” – explică artista plastică Cela Neamţu.

Expoziţia de stampe poate fi admirată la Galeria „Dialog” în perioada 12 septembrie – 14 octombrie 2011, intrarea fiind liberă.

Publicul bucureştean este invitat vineri, 25 noiembrie 2011, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei „Ion Nicodim, de-a lungul vieţii”, găzduită de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, pentru a admira numeroase picturi, sculpturi, tapiserii, stampe şi alte obiecte cu valoare artistică.

Aflat cumva pe urmele lui Brancuşi, emigrat în Franţa în anii 80, Ion Nicodim practică o sculptură în lemn care ajunge la arhetipuri, construieşte cuiburi, înalţă inimi pe coloane şi se joacă monocrom: Licorna, Adam şi Eva, Inimi – Pietre de hotar.

Artistul vizual Ion Nicodim s-a născut la Constanţa, în 1932 şi a încetat din viaţă la Paris, la vârsta de 75 de ani. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar între 1965 şi 1968 a avut o rezidenţă la Roma, iar ulterior, între 1977 şi 1983, o bursă la Paris, unde s-a şi stabilit. Artistul novator în multe privinţe a primit numeroase distincţii şi burse de-a lungul carierei, a avut peste 20 de expoziţii personale în România, Italia sau Franţa, a participat la mai mult de 50 de expoziţii de grup şi a realizat 15 lucrări de artă monumentală la Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Paris.

Acum aproape un sfert de veac, criticul de artă Teodor Enescu, scria în revista „Arta”: „La tânărul constănţean apar ţărmuri de ape – cu secvenţe incipiente de partituri în albastru – peisaje cu îndeletniciri agricole, scene industriale şi peisaje urbane tratate deco-grafic, dar şi buchete de flori umile, pretext pentru densităţi calorice ale pastei dispuse în jerbă. Portrete şi autoportrete stau bornă pentru dialogul confesiv cu anturajul apropiat şi cu sinele, mereu încordat” (1987).

Una dintre cele mai neobişnuite lucrări ale artistului este mica biserică aflată în incinta Muzeului Naţional al Agriculturii din oraşul Slobozia, pe care a pictat-o în întregime. De asemenea, Ion Nicodim a semnat ilustraţiile unei cărţi cu texte de Emil Cioran, ce a fost dăruită de statul român fostului preşedinte al Franţei, Francois Mitterrand.

Printre distincţiile care i-au fost înmânate se numără, în anul 1992, Premiul Herder, acordat la Viena, în 1968, Premiul UNESCO la Roma şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, în mai multe rânduri.

Lucrările găzduite de Galeria „Dialog”, până în luna ianuarie 2012, provin din colecţia artistului, a Muzeului Naţional de Artă al României, a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, a Muzeului de Artă din Constanţa, a Muzeului Artelor Vizuale de la Galaţi, a Muzeului judeţean Buzău, cărora le mulţumim şi pe această cale.

Comunicat de presă
8 martie 2011

Expoziţie dedicată Doamnei Elena Cuza la Muzeul Naţional Cotroceni

În anul 2011, Muzeul Naţional Cotroceni sărbătoreşte împlinirea a 20 de ani de existenţă în spaţiul cultural al Capitalei. În acest context, instituţia noastră şi-a propus organizarea unor evenimente culturale de importanţă naţională şi internaţională, care să ilustreze istoricul ansamblului de la Cotroceni, viaţa şi activitatea unor personalităţi al căror nume este strâns legat de acest loc, prezentarea operelor unor artişti de renume ai artei româneşti, concerte şi dezbateri pe teme definitorii ale muzeologiei contemporane.
Seria evenimentelor culturale la Muzeul Naţional Cotroceni se deschide în acest an cu vernisajul expoziţiei "Elena Cuza, prima doamnă a României", care va avea loc în data de 8 martie a.c., orele 18.00.

..................................
Pentru organizarea expoziţiei "Elena Cuza, prima doamnă a României", Muzeul Naţional Cotroceni a colaborat cu prestigioase instituţii muzeale şi biblioteci din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional Peleş, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" - Muzeul Unirii, Iaşi, Muzeul de Istorie Galaţi, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ, Muzeul Literaturii Române Iaşi, colecţia particulară a doamnei dr. Mariana Păvăloiu.

În cadrul expoziţiei publicul va putea admira obiecte personale care au aparţinut primei doamne a României: brăţara de aur şi sigiliul cu iniţialele H.C., mantia, copie unei rochii purtată de doamna Elena Cuza după moartea domnitorului Al. I. Cuza, casete de înfrumuseţare şi lucru de mână, trusa de scris, trusa de voiaj, evantai din baga cu monograma E.C. şi coroana domnească lucrate în pietre preţioase, batiste, şaluri, portretul doamnei Elena Cuza, pictat de Theodor Aman în 1863, pentru a fi donat "Azilului Elena Doamna", portretul domnitorului Al. I. Cuza, 1864 etc.

Vor mai fi expuse servicii de masă din porţelan de Sèvres care au aparţinut familiei Cuza (cu monogramele A.I.C. şi H.C., stema Principatelor Unite şi deviza "Toţi în unu"), farfurii, fructiere, pahare din cristal de Baccarat, tăvi argintate cu monogramă, furculiţe, linguri, cuţite cu stema Principatelor Unite, bombonieră din cristal de Boemia cu devizele "Toţi în unu" şi "Cu puteri unite", serviciu pentru ceai şi cafea din argint, feţe de masă, servete şi ştergare cu monograma domnitorului şi a doamnei Elena Cuza etc.
Doamna Elena Cuza a desfăşurat şi o amplă operă de binefacere, a fondat în 1862 "Azilul Elena Doamna" de la Cotroceni pentru fetele orfane, lucru ilustrat în expoziţie prin expunerea medaliei "Azilul Elena Doamna, 1862" din bronz patinat şi aurit, medalia jubiliară "50 de ani de existenţă a Azilului Elena Doamna, md. 1912" din bronz, iconiţe brodate de elevele Azilului etc.
Expoziţia va fi completată cu scrisori, fotografii, litografii, stampe, albume de fotografii precum cel dedicat de Carol Pop de Szathmary doamnei Elena Cuza, cărţi etc.
Recompunerea atmosferei fascinante a secolului al XIX-lea la palatul Cotroceni, unde, nu pentru mult timp a locuit doamna Elena Cuza, va fi realizată prin amenajarea unui nou spaţiu de expunere, aflat, aşa cum o confirmă descrierile şi documentele vremii, în apropierea fostului apartament al acesteia.

Vernisajul va fi urmat de un concert dedicat zilei de 8 Martie – Ziua Internaţional a Femeii, susţinut de Patricia Seymour – soprană, Adina Cocargeanu – pian.
În program figurează lucrări semnate Jules Massenet, Franz Lehár, Emmerich Kálmán.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 8 martie – 31 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.
Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Sponsor principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Sponsor: Vacanţa la Ţară
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Art Out.

Expozitia aniversara Intalnire cu Rembrandt - 400 de ani de la nasterea artistului. Pictura, desen, gravura din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si Bibliotecii Academiei Romane este totodata si prima expozitie monografica Rembrandt din Romania.

Expozitia isi propune sa ilustreze creatia lui Rembrandt si larga ei influenta asupra contemporanilor printr-o selectie de 120 de lucrari din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si ale Bibliotecii Academiei Romane, alcatuita din 8 picturi, 4 desene si 100 de gravuri.

Lucrarile de pictura din expozitie ilustreaza fenomenul academiei Rembrandt, prin prezenta catorva panze ale unora dintre elevii sai (Govert Flinck, Samuel van Hoogstraten, Bernardo Kiel) si ale atelierului, alaturi de compozitia Haman in fata Esterei, binecunoscuta capodopera a Muzeului National de Arta al Romaniei, a carei apartenenta la opera lui Rembrandt a fost elucidata gratie cercetarilor fundatiei Rembrandt Research Project din Amsterdam. Faptul ca aceasta compozitie comporta doua straturi cronologic diferite, o prima varianta pictata de Rembrandt in jurul anului 1635 si o a doua executata de un elev care se presupune ca a reluat subiectul sub supravegherea maestrului in anii 1660, face din ea un bun exemplu pentru complexitatea fenomenului mostenirii rembrandtiene.

Opera de gravor a lui Rembrandt este foarte bine reprezentata in expozitie printr-o selectie de 100 de lucrari inedite ce provin in marea majoritate din colectia Bibliotecii Academiei Romane. Patrimoniul de gravuri realizate de Rembrandt apartinand Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane s-a constituit in principal din donatiile a doi importanti colectionari romani: arhitectul Gheorghe Bals (1868-1934) si istoricul de arta George Oprescu (1881-1969). Tematica abordata de Rembrandt in gravura cuprinde scene biblice si de gen, portrete si autoportrete, peisaje si nuduri. Tehnica preferata de artist este gravura in acvaforte si gravura cu acul pentru accentuarea unor portiuni. Modul in care Rembrandt combina cele doua procedee a fost considerat total nonconformist, iar faptul ca el s-a ocupat nu numai de gravare, ci si de imprimarea planselor face ca tirajele timpurii ale gravurilor lui sa fie extrem de pretioase. In expozitie sunt prezente cu precadere exemplare imprimate in secolele XVII - XVIII.

Un foarte util ghid pentru parcurgerea expozitiei il constituie catalogul ce cuprinde un eseu privind traditiile artei lui Rembrandt realizat de Gary Schwartz, studii despre atelierul-academie Rembrandt si despre opera sa de gravor, informatii despre cei doi colectionari romani ai stampelor sale, precum si un capitol inedit despre expertiza picturii Haman in fata Esterei, finalizata in 1991 de catre cercetatorii fundatiei Rembrandt Research Project.

O sala a expozitiei va fi dedicata proiectiilor de filme documentare avand ca subiecte maniera de lucru a lui Rembrandt, pictura olandeza si restaurarea unor panze, printre care si Haman in fata Esterei. Totodata, expozitia va constitui in luna iunie cadrul de desfasurare al mai multor manifestari pentru public organizate de Sectia Educatie, Comunicare si Proiecte Culturale, precum:
programele pentru familii, Vizita de la ora cinci sau Rendez-vous-ul cultural.