restaurare
Întâlnire cu Rembrandt - 400 de ani de la naşterea artistului
Corp Ştirbei
Expozitia aniversara Intalnire cu Rembrandt - 400 de ani de la nasterea artistului. Pictura, desen, gravura din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si Bibliotecii Academiei Romane este totodata si prima expozitie monografica Rembrandt din Romania.
Expozitia isi propune sa ilustreze creatia lui Rembrandt si larga ei influenta asupra contemporanilor printr-o selectie de 120 de lucrari din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si ale Bibliotecii Academiei Romane, alcatuita din 8 picturi, 4 desene si 100 de gravuri.
Lucrarile de pictura din expozitie ilustreaza fenomenul academiei Rembrandt, prin prezenta catorva panze ale unora dintre elevii sai (Govert Flinck, Samuel van Hoogstraten, Bernardo Kiel) si ale atelierului, alaturi de compozitia Haman in fata Esterei, binecunoscuta capodopera a Muzeului National de Arta al Romaniei, a carei apartenenta la opera lui Rembrandt a fost elucidata gratie cercetarilor fundatiei Rembrandt Research Project din Amsterdam. Faptul ca aceasta compozitie comporta doua straturi cronologic diferite, o prima varianta pictata de Rembrandt in jurul anului 1635 si o a doua executata de un elev care se presupune ca a reluat subiectul sub supravegherea maestrului in anii 1660, face din ea un bun exemplu pentru complexitatea fenomenului mostenirii rembrandtiene.
Opera de gravor a lui Rembrandt este foarte bine reprezentata in expozitie printr-o selectie de 100 de lucrari inedite ce provin in marea majoritate din colectia Bibliotecii Academiei Romane. Patrimoniul de gravuri realizate de Rembrandt apartinand Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane s-a constituit in principal din donatiile a doi importanti colectionari romani: arhitectul Gheorghe Bals (1868-1934) si istoricul de arta George Oprescu (1881-1969). Tematica abordata de Rembrandt in gravura cuprinde scene biblice si de gen, portrete si autoportrete, peisaje si nuduri. Tehnica preferata de artist este gravura in acvaforte si gravura cu acul pentru accentuarea unor portiuni. Modul in care Rembrandt combina cele doua procedee a fost considerat total nonconformist, iar faptul ca el s-a ocupat nu numai de gravare, ci si de imprimarea planselor face ca tirajele timpurii ale gravurilor lui sa fie extrem de pretioase. In expozitie sunt prezente cu precadere exemplare imprimate in secolele XVII - XVIII.
Un foarte util ghid pentru parcurgerea expozitiei il constituie catalogul ce cuprinde un eseu privind traditiile artei lui Rembrandt realizat de Gary Schwartz, studii despre atelierul-academie Rembrandt si despre opera sa de gravor, informatii despre cei doi colectionari romani ai stampelor sale, precum si un capitol inedit despre expertiza picturii Haman in fata Esterei, finalizata in 1991 de catre cercetatorii fundatiei Rembrandt Research Project.
O sala a expozitiei va fi dedicata proiectiilor de filme documentare avand ca subiecte maniera de lucru a lui Rembrandt, pictura olandeza si restaurarea unor panze, printre care si Haman in fata Esterei. Totodata, expozitia va constitui in luna iunie cadrul de desfasurare al mai multor manifestari pentru public organizate de Sectia Educatie, Comunicare si Proiecte Culturale, precum:
programele pentru familii, Vizita de la ora cinci sau Rendez-vous-ul cultural.
Picturi murale recuperate de la Biserica Mănăstirii Văcăreşti
Comunicat de presă
17 aprilie 2008
Sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei, E.S. Domnul Traian Basescu, Administratia Prezidentiala, Muzeul National Cotroceni, Muzeul Municipiului Bucuresti, cu sprijinul Societatii Apa Nova si in colaborare cu Universitatea Nationala de Arte - Bucuresti si Institutul National al Monumentelor Istorice, va invita miercuri, 16 aprilie 2008, orele 18.00 la vernisajul expozitiei "Picturi murale recuperate de la Biserica Manastirii Vacaresti".
Expozitia este dedicata Zilei Internationale a Monumentelor si Siturilor - 18 aprilie 2008 - zi stabilita de catre Consililul International al Monumentelor si Siturilor (ICOMOS), si a carui tematica este "Patrimoniul religios si locurile sfinte". Ridicata intre anii 1716-1722 de catre domnitorul Nicolae Mavrocordat, Manastirea Vacaresti a fost cel mai vast ansamblu monastic al Bucurestiului, si una din expresiile cele mai reprezentative ale artei romanesti din veacul al XVIII-lea. Manastirea Vacaresti era inchinata "Sfantului Mormant", aflat in jurisdictia Patriarhiei Ierusalimului. In anul 1863, in urma adoptarii legii secularizarii averilor manastiresti, a avut loc o schimbare fundamentala in statutul manastirilor inchinate, care au trecut in subordinea autoritatilor ecleziastice romanesti. Manastirea Vacaresti avea insa sa dobandeasca o alta destinatie, nefiindu-i apreciata valoarea de monument istoric si artistic. Astfel, din 1868, cladirile manastirii au trecut in administrarea Ministerului de Interne, fiind transformate in inchisoare, dezafectata intre anii 1970-1973, deoarece devenise improprie pentru detentie.
In decembrie 1984, Nicolae Ceausescu a ordonat demolarea Manastirii Vacaresti, pentru a se construi un Palat al Justitiei, ulterior modificandu-i-se de mai multe ori destinatia. In timpul demolarii, prin efortul sustinut al unei echipe de specialisti si studenti ai Academiei de Arte (fostul Institutut "Nicolae Grigorescu") s-a recuperat o parte din fresca bisericii. Din cei 2500 metri patrati de fresca s-a reusit extragerea a numai 120 metri patrati. O buna parte dintre fragmentele de fresca au fost restaurate intre anii 1990-2008 de echipa condusa de prof. univ. dr. Dan Mohanu - Sectia Conservare - Restaurare Pictura Murala a Universitatii Nationale de Arte - Bucuresti cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucuresti (care este si proprietarul fragmentelor de fresca), iar din 2007 cu sprijinul Societatii Apa Nova. Douazeci si patru (24) dintre aceste panouri cu fresca reprezinta componentele principale ale expozitiei organizata la Muzeul National Cotroceni.
Prin aceasta expozitie, organizatorii si-au propus nu doar sa rememoreze un reprezentativ monument disparut, ci si sa sensibilizeze societatea romaneasca asupra starii de degradare a multor monumete istorice - laice sau ecleziastice, si sa o determine sa-si manifeste sustinerea pentru perpetuarea acestor marturii ale civilizatiei romanesti, repere ale identitatii romanilor.
Expozitia va fi deschisa in perioada 17 aprilie-17 iunie 2008.
Parteneri media: Agentia Nationala de Presa Rompres, Cronica Romana, Ziua, Jurnalul National, Sapte Seri, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Bucuresti, Onlinegallery.ro, Revista ARCAD@.