Regina Maria

Comunicat de presă

24 martie 2010
 

Expoziţie de ceasuri de epocă la Muzeul Naţional Cotroceni

Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni vă invită miercuri, 24 martie 2010, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni la vernisajul expoziţiei ”Mirajul timpului”.

Expoziţia este organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale şi biblioteci din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional Tehnic ”Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache”, Ploieşti, Muzeul de Istorie Galaţi, Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească”, Târgovişte, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii ”Ştefan Procopiu”, Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” Bucureşti, dar şi prin aportul unor colecţionari: Doru Fărcuş, Lucia Bunaciu, Cristian Scăiceanu.

În cadrul expoziţiei vor figura peste 100 de ceasuri de epocă, surprinzătoare prin mărime şi formă, inedite prin mecanism: ceasuri de buzunar, de mână, de birou, de voiaj, pendule. O parte dintre acestea au aparţinut unor domnitori români – Mihail Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, regilor României – cravaşa cu ceas a regelui Ferdinand, ceasuri de masă ale reginei Maria, ceasuri ale regelui Carol al II-lea şi Mihai.

De asemenea, în expoziţie vor figura şi ceasuri care au aparţinut unor personalităţi române din sfera politică, ştiinţifică şi artistică precum: Barbu Catargiu, Mihail Kogălniceanu, mareşalul Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, Victor Place, Mihai Eminescu, Ion Heliade Rădulescu, Gala Galaction, Ion Creangă, Ştefan Procopiu, Theodor Aman, Iacob Mureşianu etc.

Printre curiozităţi se numără un ceas solar de secol XVIII, un ceas muzical cu imnurile ”Deşteaptă-te române” şi ”Trăiască regele”, două ceasuri butonieră, ceasul ştampilă, o clepsidră de buzunar, o împletitură din păr de călugăr pentru susţinerea ceasului de buzunar (colecţia de orologerie Doru Fărcuş).

Expoziţia este completată de calendare interesante prin vechimea tipăriturii şi prin însemnări (calendare despre fazele lunii şi zodii, despre sărbătorile strămoşilor, calendarul pictat de regina Elisabeta, calendarul reginei Maria), dar şi de scrisori cu ştampile ce indică timpul DIM (dimineaţa) şi SEARA (seara) utilizate de Poşta Română începând cu 1 aprilie 1869 şi folosite până în 1877 (colecţia Cristian Scăiceanu).

Expoziţia ”Mirajul timpului”, iniţiată de Muzeul Naţional Cotroceni se doreşte a fi înainte de toate un îndemn la reevaluarea semnificaţiei TIMPULUI – prieten sau rival, dar parte a existenţei umane.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 24 mai 2010, şi va putea fi vizitată între orele 9.30 – 17.30.

Sponsor principal: Apa Nova

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro

COMUNICAT DE PRESĂ - 19 mai 2009

Expoziţie de meniuri regale şi cărţi poştale cu familia regală la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni a vernisat sambata, 16 mai 2009, expoziţiile "Simfonia meniului" şi "Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate".

Expoziţia „Simfonia meniului” este realizată de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Asociaţia "Ospeţia din România" şi Arhiva şi biblioteca Ion C. Rogojanu.

În cadrul expoziţiei, este evocată atmosfera rafinată de la Curtea Regală prin reconstituirea servirii unui dejun regal, în sufrageria regală, prin prezentarea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Mai sunt expuse şi documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea, meniuri servite la dejunuri şi banchete date în onoarea unor personalităţi ale vieţii politice şi culturale (Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, gen. H. Berthelot, Mihail Manoilescu, actriţa Marioara Ventura,purtând şi semnăturile acestora etc), alături de meniuri servite în renumite restaurante româneşti şi franceze, cărţi vechi de bucate, dar şi serviciul din cristal de Boemia al reginei Maria, servicul de sparanghel, trusă de tacâmuri din argint, folosite la mesele regale. Deoarece de cele mai multe ori, dejunurile şi dineurile regale erau însoţite de audiţii muzicale, în expoziţie vor figura şi partituri dedicate celor două regine, Elisabeta şi Maria, partituri semnate de clasici ai muzicii Carl Ziehrer şi Iosif Ivanovici. De asemena, pe parcursul vizitei, publicul va audia valsuri (printre care şi Valsul Cotrocenilor de Carl Ziehrer, capelmaistru al regelui Carol I ) şi marşuri compuse de către Johann Strauss, Carl Ziehrer, Iosif Ivanovici.

Expoziţia "Familia regală a României în cărţi poştale ilustrate", ediţia a doua, este realizată în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, şi continuă şirul manifestărilor de la Muzeul Naţional Cotroceni, dedicate cartofiliei. Vizitatorii vor surprinde familia regală a României în diverse ipostaze – la serbările dedicate zilei de 10 Mai, la trecerea în revistă a trupelor, la manevrele regale, la balurile de la Curtea Regală, în Sala Tronului etc. Expoziţia încearcă totoodată să descopere interesul pentru aspectul documentar al cărţii poştale, constituindu-se într-un izvor pentru istoriografia românească.

Partener: Konica Minolta, Alpha Bank, Ramada Majestic, Cramele Halewood, Biborţeni, P&G

Parteneri media: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Onlinegallery.ro, Cronica Română, Ziua, Şapte Seri, Revista Căminul.

Simfonia meniului

Masa şi alimentaţia este parte integrantă a vieţii cotidiene, deoarece fiecare individ trebuie să se hrănească pentru a trăi. De-a lungul timpului modul de a găti a evoluat, astfel că au apărut adevărate tratate de gastronomie. Oamenii – atât cei obişnuiţi cât şi cei de rang înalt – au devenit mai preocupaţi de gustul mâncărurilor, calitatea luând locul cantităţii. Noţiunea de „gust“ a căpătat o importanţă nouă în domeniul alimentar, ca şi manierele din timpul mesei.

Odată cu trecerea timpului şi toleranţa faţă de diversitatea gusturilor s-a accentuat, după cum stă drept mărturie dictonul latin „De gustibus non est disputandum“, amintit în lucrarea „Arta de a găti bine“ apărută în anul 1647 în Franţa. Această toleranţă se vădea dealtfel şi în modul de a servi mâncărurile la masă – acel mod de a servi cunoscut în secolul al XIX-lea sub numele de „service à la française“. În celălalt mod, „service à la russe“, care i-a urmat celui francez şi pe care îl practicăm şi astăzi, felurile ce alcătuiesc meniul sunt aduse unul după altul şi prezentate fiecărui mesean, care în mod normal, trebuie să guste din toate. În vechiul „service à la française“, dimpotrivă felurile de mâncare erau puse pe masă în acelaşi timp, aşa cum se procedează la bufetele actuale. Vechile cărţi de bucate şi manuale pentru majordomi, precizau că înmulţirea felurilor de mâncare însemna o modalitate de a se lua în consideraţie marea diversitate a gusturilor.

Aşadar, bucătăria se înnoia continuu şi constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu, aparţinând bineînţeles marilor familii regale şi bucătăriilor acestora. În acest context se încadra şi familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze.

În general, toate cărţile de bucate prezintă o serie de meniuri şi modul de preparare al acestora. Ce este acela un meniu? Este o listă care cuprinde felurile de mâncăruri şi de băuturi servite la o masă. De obicei, textele respective sunt prezentate într-un decor ornamental sau, chiar mai mult, într-un decor „historiat“, adică însoţit de o poveste în imagini. De regulă, textele acestor meniuri sun în franceză, limba gastronomiei, dar, apar şi localizări obţinute prin formula „à la roumaine“.

În cadrul expoziţiei „Simfonia meniului“ ne vom aduce aminte de atmosfera rafinată de la Curtea Regală a României, prin reconstituirea unui dejun regal, în sufrageria regală a Palatului Cotroceni, prin pregătirea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922 la Alba lulia şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Sunt expuse documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, unele dintre ele purtând chiar semnăturile acestora.

Pornind de la aceste meniuri, putem reface pas cu pas, modul în care mâncau membrii familiei regale române, la ce ore luau dejunul, cina şi ce protocol trebuia îndeplinit cu acest prilej.

În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai.

Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 lua micul dejun singur sau împreuna cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand, principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor.