colectii
Pictură europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, la Muzeul Cotroceni
Comunicat de presă
Expoziţie de pictură europeană cu scene şi personaje religioase, din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, expuse la Muzeul Naţional Cotroceni
26 iunie 2014
Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 26 iunie 2014, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei „Scene şi personaje religioase în pictura europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal”. Expoziţia face parte din cadrul proiectului „Axele culturale Brukenthal - Axa Sud-Est”, iniţiat de Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, proiect în cadrul căruia Muzeul Naţional Cotroceni este partener.
Expoziţia cuprinde un număr de 33 de lucrări de pictură europeană din patrimoniul Pinacotecii Muzeului Naţional Brukenthal, între care se numără opere ale unor renumiţi maeştri ai şcolii de pictură italiană, flamandă şi olandeză, precum şi ai şcolii de pictură germană şi austriacă.
Printre autorii lucrărilor amintim pe Henrik Terbrugghen (1588 - 1629) - pictor olandez reprezentant al Şcolii din Utrecht, unul dintre primii discipoli ai lui Caravaggio; Pietro Della Vechia (1603 - 1678) - artist veneţian influenţat puternic de caravagism, în perioada în care a lucrat la Roma, Francesco Fracanzano (1612 - 1656) - pictor din Neapole, Alessandro Salucci (1590 - 1655/60) - activ în Florenţa şi Roma, Sébastien Bourdon (1616 - 1671) - pictor şi gravor francez, Michael Rottmayr von Rosenbrunn (1654/1660 - 1730) - unul dintre cei mai renumiţi pictori ai Barocului austriac, Enrico Il Fiammingo (1607 - 1685) - pictor de origine flamandă, stabilit în Italia, elev al lui Ribera la Neapole, ulterior discipol al lui Guido Reni.
Pictura religioasă era una din temele preferate ale pictorilor, comanditarilor şi colecţionarilor de artă, tablourile din expoziţie reflectând subiecte din Vechiul şi Noul Testament, în diversitatea abordărilor lor stilistice.
Pinacoteca Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu are la bază testamentul redactat de Baronul Samuel von Brukenthal la 3 ianuarie 1802, întocmit astfel încât a permis păstrarea aproape intactă a aşezământului muzeal de-a lungul celor 197 de ani de la deschiderea sa oficială, care a avut loc la 25 februarie 1817.
Între autorii celor aproape 1200 de tablouri ale Pinacotecii Brukenthal se regăsesc numele unor mari maeştri ai picturii europene: Jan van Eyck, Hans Memling, Antonello da Messina, Tiziano Vecellio da Cadore, Lorenzo Lotto, Lucas Cranach, Pietro della Vechia, Pieter Breughel II, David Teniers II, Philip Wouwerman, Hans von Aachen, Jacob Jordanes, Paul Rubens, Sebastiano Ricci etc. Analizarea şi încadrarea stilistică a lucrărilor din Pinacoteca Brukenthal evidenţiază raportul preponderent al operelor în stil baroc, faţă de cele renascentiste.
Expoziţia „Scene şi personaje religioase în pictura europeană din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal” este una de inedită, lucrările din galeria europeană a Muzeului Naţional Brukenthal fiind expuse pentru prima dată pe simeza unui muzeu bucureştean, dând posibilitatea publicului vizitator să admire opere din secolele XVI – XVII, cu o valoare patrimonială de excepţie.
Expoziţia este deschisă în perioada 27 iunie - 30 august 2014, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.
Vernisajul expoziţiei va fi urmat de la orele 19.00 de un concert Lirismul în culori, susţinut de soprana Irina Iordăchescu şi invitaţii săi: mezzosoprana Cristina Iordachescu-Iordache, Adelina Arghira (soprană), Adela Baranci (soprană), Odin Ciociea (bariton), Cecilia Ganovici (soprană), Alda Macri (soprană), Evelin Marinaş (soprană), Alexandra Moroiu (soprană), Gjergji Mani (tenor), Ionela Necula (mezzosoprană), Voica Potingă (mezzosoprană), Alexandrina Vizitiu (mezzosoprană)Adrian Rădulescu (bariton), Tudor Rotari (tenor), Mario Vasiliu (tenor).
La pian : prof. dr. Verona Maier.
Parteneri: Apa Nova, Konica Minolta
Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", TVCity, Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Agenţia de Presă „Rador”, Şapte Seri, ArtOut, Căminul, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.ro, Modernism.ro., SensoTV.
„Bing. Magia jucăriilor“ - expoziţie de excepţie dedicată istoriei jucăriilor - la MNIR
În aşteptarea sărbătorilor de iarnă, Muzeul Naţional de Istorie a României îşi întâmpină vizitatorii cu o expoziţie specială care cuprinde jucării de colecţie din perioada 1895 – 1930, piese excepţionale din patrimoniul Asociaţiei Colecţionarilor de Jucării Vechi.
Anunţăm astfel, vernisajul expoziţiei temporare “Bing. Magia jucăriilor”, joi, 6 decembrie, ora 14.30, la sediul din Calea Victoriei nr.12, Bucureşti. Vernisajul va fi precedat de o conferinţă de presă la care vor participa reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare – domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României şi domnul ing. Victor Ioan Tărtăcuţă, preşedinte al Asociaţiei Colecţionarilor de Jucării Vechi.
Evenimentul se va încheia cu un spectacol de datini şi colinde din zona Moldovei, susţinut de Ansamblul “Doiniţa” al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.
În ultimii ani, Muzeul Naţional de Istorie a României a manifestat o deschidere din ce în ce mare şi constantă spre universul copilăriei. Tot ca urmare a unei noi viziuni privind rolului muzeului naţional de istorie, ca loc al memoriei sociale, luate în ansamblu, ne-am aplecat şi asupra unui alt mare domeniu – cel al universului feminin. Interesul pe care l-am manifestat pentru istoria copilăriei în spaţiul românesc se reflectă prin expoziţiile organizate, în parteneriat cu o organizaţie non-guvernamentală - Asociaţia Muzeul Jucăriilor, dar şi cu instituţii publice specializate, cum ar fi: Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (Bucureşti), Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe), Complexul Naţional Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul de Etnografie Braşov, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ) şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova (Ploieşti). Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a României a putut prezenta, în mai multe ocazii, publicului larg şi specialiştilor o serie de jucării istorice, haine de epocă şi mobilier pentru copii, precum şi fotografii istorice reprezentând copii, fie că era vorba de jucăriile specifice copiilor de la ţară (Copilăria de altădată, la ţară, deschisă în perioada iunie-septembrie 2012), sau ale celor de la oraş (Colecţie de copilării, deschisă în perioada iunie - iulie 2011 şi De la Moş Gerilă la Moş Crăciun, decembrie 2011 - ianuarie 2012).
De data aceasta, vă propunem o altă expoziţie dedicată istoriei jucăriilor – Bing. Magia jucăriilor, realizată în parteneriat cu Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi. Este vorba despre o expoziţie cu totul deosebită, consacrată jucăriilor produse de compania germană Gebrüder Bing (devenită ulterior Bing Werke) din Nürenberg, o mare firmă, care a deschis un nou capitol în istoria jucăriilor din toate timpurile. Pornită ca o modestă firmă de produs vase de bucătărie, înfiinţată în 1863 de fraţii Ignaz şi Adolf Bing, din Nürenberg, Gebrüder Bing se va lansa în producţia de jucării în 1880. Fraţii Bing au dovedit că producerea şi distribuţia jucăriilor poate deveni o „treabă serioasă” şi profitabilă, o mare afacere, iar stilul jucăriilor produse de firma lor, „stilul Bing”, a devenit standardul acestei industrii până în anii 1950, când masele plastice, nou inventate şi utilizate pe scară industrială, vor duce la o altă mutare majoră în tehnicile de producţie şi în aspectul general al jucăriilor.
Prin raritatea, frumuseţea, ingeniozitatea şi valoarea lor intrinsecă, jucăriile produse de firma Gebrüder Bing expuse cu prilejul expoziţiei Bing. Magia jucăriilor, constituie adevărate capodopere ale acestei industrii, ca şi a tehnologiei europene a vremii. Valoarea lor este sporită de faptul că, cele mai multe dintre piesele expuse sunt, încă, funcţionale, deşi unele datează de peste 100 de ani şi au supravieţuit la două războaie mondiale. Nu mai puţin important este faptul că, adesea, jucăriile expuse sunt însoţite de ambalajul lor original şi de cataloagele de vânzări şi preţuri ale firmei, editate înainte de Primul război mondial. Cea mai veche jucărie prezentă în expoziţie este o lanternă magică cu 12 diapozitive din sticlă, păstrată şi etalată în cutia originală datând din 1889 iar cea mai “nouă” jucărie este un hidroavion din 1930.
“Expoziţia Bing. Magia jucăriilor", nu ar fi fost posibilă fără generozitatea membrilor Asociaţiei Colecţionarilor de Jucării Vechi, care au acceptat să pună la dispoziţia copiilor de la 1 la … 99 ani „comorile” lor, adunate nu cu puţine sacrificii şi muncă de ani de zile. Dacă această expoziţie s-a născut şi s-a finalizat într-un timp record, este, fără îndoială, meritul domnului inginer Victor Ioan Tărtăcuţă, preşedintele acestei asociaţii, care nu numai că a lansat ideea realizării ei, dar a sprijinit, permanent eforturile echipei de entuziaşti, care au lucrat la organizarea ei " - dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi din România a fost înfiinţată în anul 2011 de către colecţionarul Victor Ioan Tărtăcuţă, preşedinte al asociaţiei.
“Această colecţie reprezintă suma eforturilor noastre de a aduce un omagiu copilăriei, acea perioadă magică din viaţa oricărui om în care preferăm să ne bucurăm de lumea din jurul nostru, în loc să o punem la îndoială. Eclectica noastră colecţie este constituită exclusiv din jucării aparţinând companiei germane Bing, o firmă de familie de prestigiu aflată în producţie între anii 1895 şi 1930. Concentrâdu-ne asupra activităţii lui Bing am reuşit să construim o imagine pertinentă a societăţii şi, în particular, a copiilor acelor vremuri şi să recreăm acest univers pentru vizitatorii noştri. Prin acest portret al copilăriei şi prin intermediul jucăriilor expuse ne-am propus să contribuim la educarea tinerilor din ziua de astăzi, portretizând istoria începutului de secol trecut din perspectiva unui copil.”
Expoziţia este însoţită de un minunat catalog bilingv român-englez care constituie o premieră ştiinţifică în muzeografia românească, deoarece până acum nu a fost prezentată o colecţie de jucării istorice, cu toate datele tehnice şi cu o ilustraţie atât de detailată şi completă.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 6 decembrie 2012 – 10 februarie 2013 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.
Catalogul expoziţiei va fi disponibil pentru public începând cu ziua vernisajului şi va putea fi achiziţionat de la magazinul muzeului.
Genio Helvetico. Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti
COMUNICAT DE PRESĂ
Muzeul Naţional de Istorie a României vă invită miercuri, 20 iunie 2012, ora 12.00, la vernisajul expoziţiei Genio Helvetico. Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti.
Înscrisă în cadrul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea centenarului stabilirii relaţiilor diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană, expoziţia doreşte să ofere publicului şi specialiştilor posibilitatea de a cunoaşte un domeniu cu totul special al patrimoniului cultural comun al României şi Elveţiei – cel al ceasurilor şi cutiilor muzicale elveţiene aflate în colecţii muzeale din România.
Alături de ceasuri elveţiene şi cutii muzicale din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, vizitatorii vor putea admira piese valoroase şi spectaculoase atât din punct de vedere tehnic, cât şi artistic, de la Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti); Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti; Muzeul Naţional Peleş, Sinaia; Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” (Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi); Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Bucureşti; Muzeul Municipiului Bucureşti; Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; Muzeul Brăilei; Casa Memorială „Panait Istrati” (Muzeul Brăilei); Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, Giurgiu; Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad; Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ (Complexul Muzeal Judeţean Neamţ); Muzeul Olteniei, Craiova şi Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti. Un rol important în realizarea expoziţiei a revenit Ambasadei Confederaţiei Elveţiene, domnul ambasador, Excelenţa Sa Jean-Hubert Lebet, după venirea la Bucureşti, în toamna anului 2011, devenind un eficient suporter al proiectului.
Expoziţia Genio Helvetico. Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti constituie o dublă premieră în activitatea muzeelor din România. În primul rând prin tematica deosebită aleasă, care acoperă un domeniu de confluenţă al istoriei tehnicii cu cel al artelor decorative şi istoriei mentalităţilor. Expoziţia este importantă şi pentru faptul că ea reprezintă o selecţie, care adună la un loc cea mai mare şi mai valoroasă parte a ceasurilor şi cutiilor muzicale elveţiene existente în prezent în colecţiile româneşti. Pe această cale, expoziţia reprezintă nu numai o oglindă, destul de fidelă, a evoluţiei industriei de orologerie elveţiană de-a lungul a circa două secole şi jumătate (XVIII - prima jumătate a secolului al XX-lea), dar şi un interesant barometru al ritmului modernizării şi gusturilor societăţii noastre.
Vizitatorii care vor trece pragul Muzeul Naţional de Istorie a României vor avea posibilitatea să admire atât ceasuri care au aparţinut unor personalităţi de seamă ale istoriei României: regele Carol I, regina Maria, mitropolitul Veniamin Costachi, Nicolae Titulescu, Armand Călinescu, Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Iorga, mareşalul Alexandru Averescu, mareşalul Ion Antonescu, maiorul Dinitrie Giurescu (erou al Războiului de Independenţă), Aurel Vlaicu, Mariana Drăgescu (femeie-pilot în Escadrila Albă, în timpul celui de al Doilea Război Mondial), George Călinescu, Tudor Arghezi, Panait Istrati, Gala Galaction ş.a., cât şi piese „anonime”, spectaculoase prin decor.
Utilizate şi admirate pentru calităţile mecanismului ingenios proiectat şi construit, cutiile muzicale reflectă nostalgic stilurile de viaţă, arta decorativă şi muzica specifică unor memorabile epoci istorice. Publicul are privilegiul de a le redescoperi, aceste exponate fiind percepute astăzi şi ca vibraţii ale sensibilităţii omeneşti în efortul gradat al dezvoltării esteticii existenţei urbane.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 20 iunie – 6 octombrie 2012 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00.
Mirajul timpului - ceasuri de epocă la Muzeul Cotroceni
Comunicat de presă
24 martie 2010
Expoziţie de ceasuri de epocă la Muzeul Naţional Cotroceni
Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni vă invită miercuri, 24 martie 2010, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni la vernisajul expoziţiei ”Mirajul timpului”.
Expoziţia este organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale şi biblioteci din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional Tehnic ”Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache”, Ploieşti, Muzeul de Istorie Galaţi, Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească”, Târgovişte, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii ”Ştefan Procopiu”, Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” Bucureşti, dar şi prin aportul unor colecţionari: Doru Fărcuş, Lucia Bunaciu, Cristian Scăiceanu.
În cadrul expoziţiei vor figura peste 100 de ceasuri de epocă, surprinzătoare prin mărime şi formă, inedite prin mecanism: ceasuri de buzunar, de mână, de birou, de voiaj, pendule. O parte dintre acestea au aparţinut unor domnitori români – Mihail Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, regilor României – cravaşa cu ceas a regelui Ferdinand, ceasuri de masă ale reginei Maria, ceasuri ale regelui Carol al II-lea şi Mihai.
De asemenea, în expoziţie vor figura şi ceasuri care au aparţinut unor personalităţi române din sfera politică, ştiinţifică şi artistică precum: Barbu Catargiu, Mihail Kogălniceanu, mareşalul Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, Victor Place, Mihai Eminescu, Ion Heliade Rădulescu, Gala Galaction, Ion Creangă, Ştefan Procopiu, Theodor Aman, Iacob Mureşianu etc.
Printre curiozităţi se numără un ceas solar de secol XVIII, un ceas muzical cu imnurile ”Deşteaptă-te române” şi ”Trăiască regele”, două ceasuri butonieră, ceasul ştampilă, o clepsidră de buzunar, o împletitură din păr de călugăr pentru susţinerea ceasului de buzunar (colecţia de orologerie Doru Fărcuş).
Expoziţia este completată de calendare interesante prin vechimea tipăriturii şi prin însemnări (calendare despre fazele lunii şi zodii, despre sărbătorile strămoşilor, calendarul pictat de regina Elisabeta, calendarul reginei Maria), dar şi de scrisori cu ştampile ce indică timpul DIM (dimineaţa) şi SEARA (seara) utilizate de Poşta Română începând cu 1 aprilie 1869 şi folosite până în 1877 (colecţia Cristian Scăiceanu).
Expoziţia ”Mirajul timpului”, iniţiată de Muzeul Naţional Cotroceni se doreşte a fi înainte de toate un îndemn la reevaluarea semnificaţiei TIMPULUI – prieten sau rival, dar parte a existenţei umane.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 24 mai 2010, şi va putea fi vizitată între orele 9.30 – 17.30.
Sponsor principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro
Gustul unui colecţionar - Damian Florea.
Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, îşi începe anul expoziţional 2010, cu vernisajul dedicat seriei „Colecţii şi colecţionari”, ce va avea loc mâine, joi, 14 ianuarie a.c., ora 18.00, avându-l ca „protagonist” pe pasionatul iubitor de frumos, Damian Florea.
Primarul Neculai Onţanu, doamna Ruxandra Garofeanu, curatorul galeriei, alături de criticul şi publicistul Tudor Octavian deschid joi, 14 ianuarie, seria întâlnirilor cu operele de calitate, care reunesc lunar vizitatorii deja obişnuiţi să descopere expoziţii de sculptură sau pictură, ale unor autori consacraţi, mulţi intraţi şi în colecţii particulare.
De această dată, simezele galeriei îşi aşteaptă vizitatorii până pe 19 februarie, răstimp meritat pentru a descoperi o părticică din cele peste 60 de lucrări din operele unor creatori români dispăruţi sau contemporani, printre care remarcăm: Constantin Piliuţă, Horia Bernea, Wanda Sachelarie Vladimirescu, Vasile Grigore, Sabin Bălaşa, Vladimir Zamfirescu, Ion Alin Gheorghiu, Marcel Guguianu, Ion Pacea, Ştefan Câlţia şi mulţi alţii.
„Cazul colecţiei de faţă este cu totul particular şi reprezintă o soluţie de echilibrată cuminţenie – apreciază Mihai Oroveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Damian Florea s-a apropiat de lumea artelor cu obstinaţia celui care vrea să înveţe, şi-a dezvoltat colecţia în ritmul evoluţiei informaţiei căutate, a devenit un pasionat vizitator al expoziţiilor şi al atelierelor artiştilor. Nu a ezitat să ceară sfatul artiştilor, nu s-a lăsat influenţat de superstiţii mondene. Şi-a ales cu grijă zona de interes şi rezultatul îmi pare exemplar pentru felul în care şi-a construit atmosfera colecţiei”.
Insecte în formol
Colecţia de insecte
Colecţia de fluturi
Colecţia de artă K.H. Zambaccian la redeschiderea muzeului
Strada Muzeul Zambaccian nr. 21 A
Mijloace de transport:
Autobuz: Piaţa Dorobanţi – 131, 301, 331, 205, 182, 282
Metrou: Piaţa Aviatorilor
Telefon 021.230.19.20
Program: miercuri – duminică
10.00 – 18.00 (octombrie-aprilie)
11.00 –19.00 (mai-septembrie)
COMUNICAT DE PRESĂ
Se redeschide Muzeul Zambaccian
Muzeul Naţional de Artă al României are plăcerea să vă invite joi, 20 noiembrie, orele 18.30 la redeschiderea Muzeului K.H. Zambaccian, după aproximativ opt luni în care a fost închis pentru lucrări de consolidare şi renovare a clădirii şi de reamenajare a expunerii. O bună parte din lucrările prezente în noua formulă expoziţională au fost recent restaurate.
Colecţionar, critic de artă şi, nu în ultimul rând, un adevărat Mecena al vremurilor sale, Krikor H. Zambaccian (1889-1962) a alcătuit de-a lungul întregii sale vieţi una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România - cuprinzând pictură, sculptură, grafică şi mobilier - pe care a dăruit-o statului român în trei etape succesive: în 1947, în 1957 şi ultima parte în 1962.
Actul de donaţie a inclus şi casa în care a locuit colecţionarul, construită după planurile arhitectului C.D. Galin pentru a servi atât ca locuinţă, dar şi ca spaţiu de expunere a operelor de artă. Colecţia era deschisă pentru amatorii de artă o zi pe săptămână încă din 1942, an în care casa a fost terminată. Construcţia a fost extinsă ulterior, în l957, cu scopul de a lărgi spaţiul de expunere.
Colecţia se remarcă prin calitatea excepţională a lucrărilor de artă românească care reflectă gustul desăvârşit al colecţionarului. Operele prezentate alcătuiesc o veritabilă istorie a picturii româneşti moderne în capodopere. Sunt prezente lucrări de vârf ale maeştrilor secolului al XIX-lea sau de la începutul secolului al XX-lea: Aman (Autoportret), Grigorescu (Intrare în pădurea Fontainbleau, Peisaj din Bretagne, Portret de femeie), Andreescu (Iarna la Barbizon), Luchian (Lăutul, Scară cu flori, Tufănele în ulcică). Alături de aceştia se regăsesc lucrări ale artiştilor din perioada interbelică: Tonitza (Katiuşa lipoveanca, Nina în verde), Pallady (Natură statică cu mănuşă neagră), Petraşcu (Autoportret cu beretă roşie, Natură statică, Portretul lui Zambaccian), Iser, Dărăscu, Ressu etc. Capacitatea colecţionarului de a intui adevărata valoare artistică era egalată doar de generozitatea sa, Zambaccian fiind un sprijin moral şi material pentru mulţi dintre artiştii de valoare ai epocii.
Zambaccian descoperă şi lansează pictori şi sculptori, achiziţionează cele mai valoroase opere ale multora dintre ei şi deseori dă comenzi speciale unor artişti aflaţi la începutul carierei, artişti al căror talent îl apreciază în mod deosebit, precum Alexandru Padina, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Horia Damian. Sculpturi de Brâncuşi (Cap de copil), Paciurea (Bust de femeie), Miliţa Petraşcu, Oscar Han (Arcaşul) şi Cornel Medrea întregesc expunerea.
În urma lucrărilor de renovare a casei, spaţiul de expunere a fost extins. Sunt prezentate acum în totalitate cele 19 pânze aparţinând maeştrilor şcolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli. Aceasta este cea mai substanţială şi valoroasă grupare de pictură franceză dintr-o colecţie publică românească.
O altă noutate cu prilejul redeschiderii este sala dedicată lucrărilor de grafică semnate de personalităţi ale picturii precum Grigorescu, Tonitza, Iser, Ressu, Petraşcu, Pallady, Ştefan Dimitrescu şi Magdalena Rădulescu.
Muzeul Zambaccian a fost inaugurat în martie 1947, iar pentru eforturile şi generozitatea sa colecţionarul a fost decorat de către Regele Mihai.