colectie

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Afişului din Wilanów şi Institutul Polonez din Bucureşti vă invită marţi, 20 septembrie, orele 12.30 la conferinţa de presă prilejuită de expoziţia „Istoria în 192 de imagini. Afişul polonez 1917 – 2007”, organizată cu ocazia preluării de către Polonia a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a aniversării a 10 ani de activitate a Institutului Polonez din Bucureşti.

Vernisajul expoziţiei are loc miercuri, 21 septembrie 2011, orele 18.30, în prezenţa E.S. dl Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, a dnei Aleksandra Piątkowska, Directorul Departamentului Diplomaţiei Publice şi Culturale al Ministerului Polonez al Afacerilor Externe, a dlui Roland Chojnacki, fost Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2001 – 2006, în prezent Director al Institutului Polonez din Londra, a dlui Jarosław Godun, fost Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2006 - 2010, în prezent Director al Institutului Polonez din Kiev, a dnei Maja Wawrzyk, Directorul Institutului Polonez din Bucureşti şi a dlui Jacek Szelegejd, specialist în cadrul Muzeului Afişului din Wilanów.

Afişele prezentate în expoziţie provin de la Muzeul Afişului din Wilanów (secţie a Muzeului Naţional din Varşovia), primul muzeu din lume dedicat afişului, a cărui colecţie de peste 55.000 de piese este una dintre cele mai mari din lume.

Cele 192 de lucrări selectate de Maria Kurpik, curatorul expoziţiei, prilejuiesc întâlnirea publicului din România cu „fenomenul afişului polonez” – sintagmă folosită de criticii internaţionali pentru a denumi producţia prolifică, originală şi de o înaltă calitate artistică a afişului din Polonia în perioada 1960-1970 care a influenţat grafica de afiş în multe ţări europene.

Expoziţia îşi propune să ilustreze aproape un secol de evoluţie a afişului polonez, din anul 1917 până în contemporaneitate. Afişul fiind prin excelenţă o artă a realităţii cotidiene, expoziţia prezintă prin intermediul memoriei afişului istoria Poloniei într-un secol dominat de violente schimbări politice, economice şi culturale.

La sfârşitul secolului al XIX-lea afişul era considerat în Europa „arta marelui peisaj urban” ce colora şi însufleţea spectacolul vizual-decorativ al străzii, fiind ridicat la acest rang de creaţiile remarcabile ale maeştrilor afişului precum Jules Chéret, Eugène Grasset, Théophile A. Steinlen, Leonetto Cappiello, Henri de Toulouse-Lautrec sau Alphonse Mucha, care au înţeles specificitatea acestui mijloc de comunicare, îmbogăţindu-l prin soluţii grafice inovative. Şi artiştii polonezi precum Juliusz Kossak, Teodor Axentowicz sau Piotr Stachiewicz se aliniază acestei tendinţe, după cum demonstrează şi expoziţia de afişe organizată la Cracovia în 1898.

Începutul secolului XX însă, marcat de Primul Război Mondial, mută accentul de la dimensiunea culturală a afişului spre cea politică, propagandistică. Afişe cu rol mobilizator prin imagini ample, expresive, tipărite în tiraje mari şi adresându-se tuturor categoriilor sociale au animat campaniile pentru aparărea graniţelor ţării din anii 1918-1920.

În perioada interbelică dezvoltarea vieţii economice şi cultural-artistice duce la proliferarea afişelor comerciale, turistice, sportive şi culturale, create în stil modern de artişti care experimentează formule îndrăzneţe de design arhitectural şi experimente tehnice inovative, precum asocierea graficii cu fotografia sau fotomontajul. Printre aceşti artişti se numără Bohdan Bocianowski, Jerzy Karolak, Roman Syałas sau Antoni Wajwód.

Invazia Poloniei de către trupele naziste şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial determină apariţia afişelor care cheamă populaţia la înrolare, la apărarea ţării, încurajând spritul de luptă al polonezilor. Afişele sunt prezente pe zidurile oraşelor pe toată perioada ocupaţiei.

După capitularea Germaniei şi instalarea regimului comunist în Polonia, afişul a devenit principalul instrument de propagandă a noului guvern şi a noii ideologii, un mijloc de „agitaţie vizuală”, care preamăreşte noua ordine socială şi îi ironizează pe capitaliştii occidentali. Ca stil, aceste afişe se înscriu în retorica realismului socialist, ilustrând chipuri idealizate ale proletarilor ce privesc optimist spre un viitor „luminos”.

După 1956, odată cu speranţa de eliberare de sub influenţa Uniunii Sovietice şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, afişul se dezvoltă ca un mediu de comunicare aparte între artist şi public. În ciuda cenzurii, el reuşeşte să transmită discret mesaje ce pot fi interpretate ca o ironie sau chiar critică voalată la adresa regimului. Mai mult decât atât, valoarea artistică a afişelor şi participarea acestora la expoziţii şi târguri internaţionale le conferă recunoaştere pe plan european. Zbigniew Kaja, Henryk Tomaszewski, Roman Cieślewicz sau Józef Mroszczak sunt câţiva dintre „graficienii străzii” activi în această perioadă.

În anii 70 se manifestă un grup de artişti cunoscuţi ca graficienii afişului „contra-culturii” care practică o artă contestatară, determinată de criza socio-economică şi grevele muncitoreşti şi studenţeşti. Printre reprezentanţii acestui curent se numără Jan Jaromir Aleksiun, Jerzy Czerniawski, Eugeniusz Get-Stankiewicz sau Jan Sawka.

După instituirea legii marţiale în anul 1981, care limita drastic orice manifestare cultural-artistică, apar o serie de edituri clandestine care tipăreau şi difuzau afişe de o mare forţă expresivă. Adevărate instrumente de propagandă, de această dată împotriva regimului, afişele acrestei perioade s-au bucurat de o mare popularitate.

După primele alegeri prezidenţiale libere în Polonia postbelică, perioadă în care apar numeroase afişe electorale, anii 90 au adus debutul unor creatori de afişe ale căror lucrări nu au putut fi admirate în trecut din cauza situaţiei politice. Afişele din ultimul deceniu prezente în expoziţie, realizate de artişti care urmează o bogată tradiţie, au revenit la funcţia iniţială, promovând produse, evenimente culturale, campanii sociale şi educative.

NOAPTEA MUZEELOR: 16 mai 2009

Muzee la pas/ muzee la tot pasul

Muzeele bucurestene reunite pentru al doilea an consecutiv intr-un circuit au pregatit activitati diverse, pana spre dimineata, spre deliciul publicului. Si anul acesta RATB, cu sprijinul Primariei Municipiului Bucuresti, infiinteaza linia speciala Noaptea muzeelor. Autobuzele circula in intervalul 21.00-04.00.

Cu autobuzul sau la pas, va invitam sa va construiti propriul circuit, avand la dispozitie brosura comuna cu activitatile tuturor muzeelor.

Ziua de 16 mai debuteaza la Muzeul Satului care organizeaza Dimineata muzeului. Sub genericul Descoperind tezaure, programul propune activitati interactive variate: vizite ghidate, ateliere de mestesuguri traditionale, expeditie ornitologica si spectacole de folclor romanesc si european.

La Muzeul de Geologie va asteapta o Noapte dobrogeana, cu muzici si dansuri traditionale ale principalelor comunitati din spatiul dobrogean, cu expozitii culinare de bucate traditionale, dar si expozitii de podoabe si pietre semipretioase, plus ateliere de creatie prin care copii si parinti exploreaza traditiile Dobrogei.

Promenada pe Calea Victoriei va scoate in cale alte trei muzee. La Muzeul Enescu pasiti in sunetul muzicii interpretate de orchestra Liceului de Muzica Dinu Lipatti, de corala Nihil sine Deo, de formatia Anton Pann si de George Bijacu.

La MNAR poezia intra in dialog cu artele plastice, pentru a creea Pictopoezie nocturna: proiectii video de poezii pe cladire, instalatii sonore in galerii si proiectii de filme mute insotite de muzica live. Nu lipseste coltul de creatie pentru entuziasti si standul Snack Attack pentru cei carora pofta de cultura   le-a starnit pofta de mancare!

Muzeul de Istorie pregateste un program complex, cu prelegeri tematice insotite de proiectii, ateliere practice interactive pentru copii, ghidaje gratuite, animatie in costume de epoca, demonstratii de lupta cu spada si spectacole de muzica si dans medieval.

Muzeul Municipiului va propune o ilustrare a istoriei Europei si a Americii in sigilii si documente si o expozitie de carto-filatelie, iar ca o continuare va puteti indrepta catre Muzeul Hartilor si Cartii Vechi pentru a descoperi colectia de harti, gravuri, desene, litografii de pe intregul mapamond.

La Muzeul Literaturii te intalnesti cu poeti in recital pe ritmuri de jazz si ai parte de spectacole de teatru, concert de muzica medievala, filme si dezbateri literare, iar Muzeul Tehnic te indeamna sa descoperi evolutia realizarilor tehnologice si cele mai spectaculoase inovatii in domeniul mecanicii sau al electricitatii.

La Muzeul Militar iei “amprente ale vietii cotidiene in perioada comunista” si asisti la spectacole de teatru, dans contemporan si muzica clasica.

Si daca mai ai totusi energie dupa acest maraton cultural, poti s-o consumi la party-ul de la MNAC, dupa ce dai o raita pe la expozitiile Disobedience si Lightbox sequencer 2.0 si vizionezi proiectii din cadrul Future Shorts festival.

Sambata noaptea la muzeu

Cele 11 muzee bucurestene incluse in circuit si-au primit aseara vizitatorii pana tarziu in noapte.

Ca si anul trecut, autobuzele speciale puse la dispozitie de RATB au parcurs traseul ce leaga muzeele, iar vizitatorii au asteptat la cozi pentru a putea intra. Insa asteptarea a fost "indulcita" de atmosfera deosebita si de manifestarile care s-au desfasurat in aer liber la o parte din muzee.

Este si cazul Muzeului National de Arta, unde publicul a asistat in curte la proiectii de filme mute pe muzica live in interpretarea Ansamblului Einuiea sau la proiectii de poezii pe cladire. O mare atractie a fost coltul creativ unde tinerii s-au oprit pentru a crea pictopoezii in maniera dadaista, prin suprapunerea de cuvinte extrase la intamplare dintr-un joben peste tablouri. MNAR a avut aproximativ 15.000 de vizitatori.

Detinator al unei colectii adunate cu nespusa pasiune, Anastase Simu (1854 - 1935) a fost primul care s-a gandit sa ridice o "casa de arta", care sa contribuie la "educatia multimei" si care sa demonstreze ca "artele noastre plastice se pot alatura si compara de acum artelor plastice universale".

Muzeul Anastase Simu a fost inaugurat la 21 mai 1910 in centrul Bucurestiului si constituia o premiera institutionala in Romania. La data infiintarii sale, Bucurestiul nu avea alt asezamant de arta accesibil publicului in afara de Pinacoteca Statului gazduita in doua incaperi laterale ale Ateneului Roman.

Expozitia Grafica din colectia Anastase Simu prezinta o selectie de 102 lucrari de arta romaneasca si europeana din fondul de baza al colectiei, realizate in tehnici diferite: creion, tus si carbune, acuarela, guasa si pastel, reprezentand peisaje, figuri umane, compozitii cu personaje, naturi statice. Grafica romaneasca insumeaza numele unor artisti importanti pentru inceputurile si dezvoltarea istoriei artelor plastice din tara noastra, precum: Carol Popp de Szathmary (Surugii), Theodor Aman (Ursarul), Nicolae Grant Effingham (Breton), Mihai Teisanu (Femeie in peisaj), Alexandru Severin (Portret de femeie cu palarie; Portretul sculptorului Versace), Constantin Jiquidi (Tigan la drum), Rudolf Schweitzer-Cumpana (Peisaj), Apcar Baltazar (Legenda lui Fat-Frumos).

Gravura reprezinta un alt aspect interesant al expozitiei de fata. Desenul este realizat de cele mai multe ori in linii viguroase si rezumative, cu accent pe expresivitatea sculpturalitatii formei, a volumului si a pozitiei lui in spatiu.

Zona graficii straine din colectia Anastase Simu este ilustrata de o pleiada de artisti ce apartin diferitelor scoli europene de arta. Astfel, ii putem aminti pe Antoine Bourdelle, sculptor, pictor si desenator pastel (Portret de femeie); Camille Pissarro, pictor si desenator impresionist (Peisaj - La Roche Guyon), Firmin Massot, cunoscut drept pictorul doamnelor din inalta societate (Portret de femeie); Charles Milcendeau, elev al lui Gustave Moreau, (Orbul; Spaniola); Alexandre Calame (Peisaj); Eugene Vibert (Carciuma), Léo Putz (Portret de femeie), Paini Elvetia (Doamna Elena Simu).

Selectia de grafica din colectia Anastase Simu isi propune sa readuca in atentia publicului un aspect semnificativ al primei colectii de arta donate statului si sa trezeasca interesul pentru activitatea unui colectionar a carui deviza a fost: "Nu numai pentru noi, dar si pentru altii".

Anastase Simu s-a nascut la Braila pe 25 martie 1854 intr-o familie de agricultori foarte bogati, cu mosii intinse in diferite zone ale tarii. El devine mostenitorul acestei imense averi la varsta de 19 ani, cand inca era elev la Institutul Teresianum din Viena. Isi ia licenta in drept la Paris si doctoratul in stiinte politice si administrative la Bruxelles. Este numit secretar la Legatia Romaniei din Berlin si apoi senator de Braila in trei legislaturi consecutive. Incepand sa se intereseze de colectionarea lucrarilor de arta, Anastase Simu se implica in acelasi timp si in alte domenii ale vietii sociale si culturale. Este membru in Consiliul Consultativ al Artelor din Ministerul Instructiunii Publice (1910-1915), membru al Ateneului Roman, membru de onoare al Academiei Romane.

Colectia de arta a lui Anastase Simu, donata statului roman inca din 1910, cuprindea aproximativ 1200 piese, din toate genurile artistice: pictura, sculptura, grafica si arta decorativa. Muzeul Simu a functionat pana in anii 1960, cand cladirea a fost demolata - in locul sau construindu-se blocul "Eva" - iar majoritatea operelor ce alcatuiau colectia au intrat in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei.

"O colectie este intotdeauna expresia unei selectii datorate unui singur om, nu neaparat unui specialist si ea se afla de cele mai multe ori sub semnul unui subiectivism asumat. Colectia lui Simon Spierer nu iese din acest tipar, iar faptul ca ea ni se prezinta sub aparentele unei expozitii ar putea trezi nedumeriri; caci o expozitie nu este, indeobste, un ansamblu de obiecte care au ajuns laolalta, intr-un interval mai mult sau mai putin indelungat de timp, gratie unor optiuni de gust, ci presupune o compozitie, un discurs inchegat si adaptarea la un spatiu particular, altul decat cel de origine.

Deplasata din contextul ei ea se poate transforma intr-o "padure de sculpturi", contrariind astfel asteptarile curatorului din zilele noastre, preocupat de un discurs de alta factura, de o alta logica, de un alt program.

Exista in aceasta colectie numeroase lucrari foarte caracteristice pentru artistii reprezentati, dar - spre satisfactia noastra - si destule lucrari mai putin cunoscute, mai putin previzibile pentru opera autorilor, care se invecineaza aici intr-un mod nu odata neasteptat. .

........................................

Daca suntem in mod special recunoscatori organizatorilor germani pentru aducerea unei importante lucrari a lui Brancusi - "Pasarea in spatiu" - expusa pentru prima data in tara natala a artistului - ne bucuram nu mai putin de contactul cu operele lui Arp, Max Bill sau Louise Bourgeois.

.........................................

Pentru ca imaginea colectiei sa fie intreaga, in expozitie sunt prezentate fotografii ale acestuia in situ, care intregesc convingerea ca o colectie este profund legata de un spatiu care are o definitie foarte personala si care indeamna la lectura diferit orientata, reconstituind un traiect impregnat de personalitatea colectionarului. Privirea tutelara a acestuia, usor malitioasa si in acelasi timp binevoitoare, ne scruteaza dintr-o uimitoare lucrare a lui Andy Warhol."

(Mihai Oroveanu)