Serban Cantacuzino

Institutul Cultural Român din Londra a găzduit marţi, 5 iunie, un eveniment de comemorare a lui Şerban Cantacuzino, arhitect, scriitor și lider al mișcării europene de conservare a patrimoniului istoric, care a murit la Londra în 19 februarie a.c.
Descendent al familiilor princiare Cantacuzino și Bibescu, fiu al celebrului arhitect și profesor G. M. Cantacuzino, a trăit cea mai mare parte din viață în Marea Britanie, făcând o carieră remarcabilă ca secretar al Comisiei Regale pentru Arte Frumoase, ca autor de studii de referință în domeniul arhitecturii și coordonator al multor proiecte de restaurare și conservare, în Marea Britanie dar și în România, prin Asociația „Pro Patrimonio”, pe care a înființat-o.

Șerban Cantacuzino fost un mare prieten al Institutului Cultural Român din Londra, contribuind, în calitate de membru fondator al Societății „Enescu” din Marea Britanie, la promovarea muzicii românești, dar și la alte proiecte de promovare a culturii române, de care a rămas atașat întreaga viață.

Printre cei care au evocat alura de gentlemen perfect, cultivat, discret și generos a prințului Cantacuzino, s-au numărat E.S. Dan Mihalache, ambasadorul României în Marea Britanie, directorul ICR Londra, Dorian Branea, Nicolae Rațiu, lider al comunității românești din Marea Britanie, precum și fiicele Ilinca și Marina Cantacuzino, la care s-au adăugat câțiva dintre numeroșii săi nepoți. Evocările au fost punctate de piesele camerale favorite – Bach, Enescu, Elgar - ale lui Șerban Cantacuzino, mare meloman și excelent muzician amator el însuși, intepretate de violoniștii Remus Azoiţei şi Alda Dizdari, flautista Ileana Ruhemann și pianiștii Sînziana Mircea, George Rowell şi Tom Blach.

Peste 190 de de prieteni şi admiratori ai lui Șerban Cantacuzino, deopotrivă britanici și români, s-au strâns la Institutul Cultural Român din Londra - unde prezența sa distinsă, de o eleganță ireproșabilă, se făcea adesea remarcată la concerte și vernisaje, alături de soția sa, Anne - pentru a onora memoria uneia dintre cele mai mari personalități ale exilului românesc european.

COMUNICAT DE PRESA - 18 noiembrie 2008

Expozitie eveniment

Jumatate de mileniu de tipar romanesc 1508-2008 - Expozitie de carte veche romaneasca

Sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei, E.S. Domnul Traian Basescu, Muzeul National Cotroceni, Biblioteca Academiei Romane, Biblioteca Centrala Universitara "Carol I", in colaborare cu Patriarhia Romana, organizeaza marti, 18 noiembrie 2008, orele 18.00, vernisajul expozitiei "Macarie si urmasii sai. Jumatate de mileniu de tipar romanesc 1508-2008".

Expozitia este dedicata implinirii a 500 de ani de la aparitia tiparului in spatiul romanesc, in secolul al XVI-lea. In expozitie vor putea fi vazute 49 de carti greu accesibile marelui public, primele carti tiparite de catre ieromonahul Macarie si de catre marii tipografi care i-au urmat (sec. XVI - inceputul sec. XVIII). Ieromonahul Macarie - sarb din Muntenegru adus de domnitorul Tarii Romanesti, Radu cel Mare (1495 - 1508), pentru a consolida prestigiul bisericii ca principal sprijin al statului, a imprimat la Targoviste trei carti: Liturghierul - 1508 (primul liturghier din lumea ortodoxa), Octoih - 1510, Evangheliarul - 1512, carti care au circulat atat in tarile romane, cat si in manastirile din Balcani si in bibliotecile din Europa. In expozitie mai pot fi admirate si operele unor tipografi (urmasi ai lui Macarie): Dimitrie Liubavici, diaconul Coresi - ale carui carti tiparite au circulat pretutindeni unde au trait românii, Meletie Macedoneanul care a tiparit Pravila de la Govora (1640), Dosoftei - mitropolitul carturar al Moldovei, care a elaborat si tiparit in 1673 la Uniev, in Galitia (Polonia) - Psaltirea in versuri - actul de nastere al poeziei culte romanesti. Prima editie a Psaltirei in versuri a mitropolitului Dosoftei va fi expusa pentru prima data in cadrul expozitiei. Domniile lui Serban Cantacuzino (1678 - 1688) si Constantin Brancoveanu (1688 - 1714) in Tara Romaneasca au marcat apogeul activitatii tiparului romanesc.

Domnitorul Serban Cantacuzino l-a chemat la Bucuresti pe Mitrofan - episcop de Husi, pentru a-i face o noua tipografie, in vederea tiparirii marii realizari cantacuzine - Biblia de la Bucuresti (1688), in limba româna. In anul 2008, cand Biserica Ortodoxa Romana a declarat Anul Sfintei Scripturi si Sfintei Liturghii si cand se aniverseaza jumatate de mileniu de tipar romanesc, Muzeul National Cotroceni ofera publicului o expozitie eveniment, o intoarcere in timp pentru evidentierea unor exceptionale marturii de spiritualitate româneasca.

Expozitia va fi deschisa in perioada 18 noiembrie 2008 - 10 ianuarie 2009.

Sponsor: Apa Nova Bucuresti

Parteneri media: Radio România Actualitati, Radio România Cultural, Radio Bucuresti, Agentia Nationala de Presa "Agerpres", Onlinegallery.ro, Cronica Româna, Ziua, Jurnalul National, Sapte Seri, Arcad@.