Nora Iuga

Primă ediţie a Cafenelei critice în 2020, după vacanţa de iarnă! Cu 3 subiecte:
O sărbătorim şi în acest an pe marea poetă Nora Iuga, născută pe 4 ianuarie 1931, deci ajunsă la 89 de ani: avanpremieră a celei de-a 90-a aniversări, din 2021!
Şi prezentăm câteva „gesturi” artistice care au marcat în decembrie împlinirea a 30 de ani de la revoluţia din 1989. Mai întâi, proiectul colectiv Gest pentru eroi, realizat de graficiana Anca Boeriu, în colaborare cu Ştefana Mărmureanu: o proiecţie video în 5 puncte din centrul Capitalei, la ARCUB, Muzeul Naţional Cotroceni, Teatrul Naţional, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Galeria Galateca de la parterul Bibliotecii Centrale Universitare, în zilele de dinaintea lui 22 decembrie 2019, pe ecrane-plasme pe care au rulat continuu imagini cu care 154 de artişti au răspuns apelului de a omagia victimele revoluţiei.

Apoi, proiectul personal al Ancăi Boeriu, Păşesc cu grijă, realizat în aer liber, lângă intrarea la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti: siluete de victime culcate la pământ.

Şi rememorarea sonoră, intitulată e-Vocare, a muzicianului şi artistului multimedia Mircea Florian: mixaj de voci, răpăituri de gloanţe, alte sunete din timpul revoluţiei şi fundaluri electronice, intervenţii melodice pentru reconstituirea şi „e-Vocarea” atmosferei de acum 3 decenii.

Va fi şi un prilej de aniversare – de fapt – triplă, căci, Mircea Florian a împlinit de curând, pe 5 decembrie 2019, incredibila vârstă „rotundă” de 70 de ani, iar Cafeneaua critică e programată la 2 zile după data de naştere a „junioarei” serii, Anca Boeriu!

Participă: Nora Iuga, Anca Boeriu, Mircea Florian, colaboratorul său, artistul plastic şi muzicianul Dragoş Andriana şi alţi colaboratori la respectivele proiecte.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale, pe care le dezbate.

*

Cafeneaua critică
joi 23 ianuarie 2020, orele 19.00-21.30
Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti – MNLR
Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)
Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)

.

Comunicat / invitatie lansare de carte

Vineri, 7 iulie, de la ora 18:30, Editura Polirom şi Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15) vă invită în Grădina secretă la o întîlnire specială cu Nora Iuga şi Angela Baciu, cu prilejul apariţiei recente a volumului mai drăguţ decît dostoievski, cu ilustraţii de Ion Barbu, publicat la Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.
Invitaţi, alături de autoare: Simona Popescu, Florin Iaru
Actorul George Mihăiţă va citi un fragment din volum.
Moderatoare: Andreea Chebac

În mai drăguţ decît dostoievski, Nora Iuga şi Angela Baciu poartă un dialog într-un ritm alert, colocvial, abundînd în calambururi, satiră politică, observaţii cotidiene, referiri la lecturi, la lumea artistică, la evenimente de senzaţie cu coloratură locală. Cartea este împărţit în 25 de tablouri scurte, în care se urmăreşte foarte subtil firul unei poveşti sentimentale: două femei aşteaptă sosirea unui bărbat iubit, mister T., care trebuie să se întoarcă la ele încununat de glorie de la vînătoarea de lei. Fiecare tablou se încheie cu intervenţia Corului Antic. Limbajul – un exerciţiu de virtuozitate combinatorie – face multiple referiri la expresiile şi ticurile verbale folosite azi în exces. Volumul are o accentuată tentă dadaistă, putînd fi considerat un demers îndrăzneţ de reînviere a avangardei.

mai drăguţ decît dostoievski. Nu e poezie, nu e proză, nu e jurnal, nu e eseu, nu e decît o conversaţie între două prietene la o cafea… De ce mai drăguţ decît dostoievski? Totul e un plagiat, că tot se poartă. Pe peronul metroului o fată îi spune altei fete: «Ştii că am citit Idiotul de Dostoievski?». «Şi cum, e chiar idiot?» «Nu, e drăguţ.» Nici protagonistele-autoare, Nora şi Angela, nu sînt mai prejos, altfel Ion Barbu, nu cel de la Rîpa Uvedenrode, ci Ion Barbu de la Petrila, nu s-ar fi lăsat ademenit. Cartea e un spectacol la care se face haz de necaz, se rîde mult, se plînge din amor, se-nvaţă expresii şi nume de bucate, de găteli şi snoave balcanice, venind dinspre porturile şi bazarurile dunărene. Se cugetă adînc, se iubeşte platonic, teuton-medieval, cu halebarde, bastioane şi turnuri cu ceas ca la Curtea Regelui Arthur. În amestecul ăsta apar brusc elefanţi şi figuri politice de ultimă oră. Din cînd în cînd, se povestesc vise uneori fantasmagorice, alteori politically correct, iar toate ordonanţele ori sentinţele le rosteşte CORUL ANTIC, în limba latină, fireşte. Apoteoza e atinsă odată cu sosirea mult aşteptatului Mister T, alias Ducipal, întors victorios de la vînătoarea de lei.
Vă invităm la premieră! (Nora, Angela şi la mijloc magicianul Ion)

Nora Iuga s‑a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; a fost retrasă din librării şi biblioteci, iar poeta a avut interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere(1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); Cîinele ud e o salcie(2013); Ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (în Germania şi Statele Unite), Poem de octom­brie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich‑Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În anul 2014 are loc premiera documen­tarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), regia Vlad Rotaru. Producător: un cristian. La recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, Preşedintele României, Klaus Iohannis, i‑a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara şi tînărul (2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor), Săpunul lui Leopold Bloom (2007; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald şi luna verde (2014, 2016; Premiul pentru cel mai bun roman în cadrul Colocviului Naţional al Romanului Românesc de la Alba Iulia, Premiul Radio Cultural, nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor) şi Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Angela Baciu s‑a născut pe 14 martie 1970. Este poetă, prozatoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. A publicat în jur de 16 cărţi, printre care: Maci în noiembrie (1997), Trei zile din acel septembrie(2003), Tinereţe cu osingură ieşire (2004), De mîine pînă mai ieri alaltăieri (2007), Mărturii dintre milenii ( 2012),Despre cum nu am ratat o literatură grozavă (2015), 4 zile cu nora (2015). A primit premii la secţiunile poezie şi publicistică din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filialele Iaşi, Alba şi Bacău. În anul 2016 a primit Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Literatură „Lucian Blaga” (Sebeş‑Lancrăm) şi Premiul BALCANICA pentru poezie românească la „Festivalul Poeţilor din Balcani”, ed. a X‑a, România‑Turcia (Brăila). A publicat interviuri cu personalităţi ca Laurenţiu Ulici, Radu G. Ţeposu, Eugen Simion, Mircea Sântimbreanu, Mircea Zaciu, Cornel Regman, Mircea Horia Simionescu, Nora Iuga, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Cezar Ivănescu, Gabriel Liiceanu, Emil Manu, Nina Cassian, Fănuş Neagu, Leo Butnaru, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Abăluţă ş.a.

Duminică 28 februarie 2016, de la ora 11.00, la Sala ATELIER, în cadrul programului

CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL

Nora Iuga
prezintă
conferinţa cu tema
Domnul Beligan e de vină că am devenit poet

„Prima mea întâlnire cu scena a fost la trei ani, când am văzut opereta Voievodul țiganilor. De atunci, nu am mai visat altceva decât să ajung pe scenă. Nu s-a putut și așa am devenit poetă”. Nora IUGA

Despre Nora Iuga
Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club.
A publicat în jur de 20 de volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; retrasă din librării și biblioteci, având interdicție de publicare timp de șapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piața cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); Câinele ud e o salcie (2013).
Volume de proză și poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara și tânărul (în Germania, Spania, Italia, Franța, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom și Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) și volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania și Slovenia), Autobuzul cu cocoșați și Poem de octombrie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franța), O inimă venind pe picioroange (în Elveția).
A tradus peste 30 de titluri din Friedrich Nietzsche, August Strindberg, Paul Celan, Ernst Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc.

♦

Bilete la Casa de bilete a TNB, precum şi online pe mystage.ro
Pentru mai multe informaţii legate de bilete:
021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Joi, 15 ianuarie 2015, ora 19.30,  în Sala Studio a Teatrului Odeon din Bucureşti (Calea Victoriei 40 – 42, sector 1), Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) și Teatrul Odeon, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează o ediție specială a Serilor de poezie și jazz - Poezie cu prieteni – Sub semnul lui Eminescu dedicată Zilei Culturii Naționale.
Poeți contemporani din generații diferite, precum Nora Iuga, Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu, Florin Iaru şi Horia Gârbea vor recita poeme de Mihai Eminescu și din creația proprie, iar maestrul Mircea Tiberian şi Nadia Trohin vor reinterpreta romanțe eminesciene preluate din culegeri rare publicate la 1900.
Moderatorul evenimentului este poetul Dan Mircea Cipariu.
Evenimentul se bucură de sprijinul financiar al Ministerului Culturii.
Intrarea liberă!

„Am deschis Serile de la Odeon, pe 25 noiembrie 2014, sub semnul unui mare poet român contemporan, Ion Mureşan, care a aniversat, zilele trecute, 60 de ani. Formatul acestor Seri propune un mare poet şi prietenii lui. Ne-am închipuit, de Ziua Culturii Naţionale, că putem pune poezia lui Eminescu sub pecetea unei prietenii spirituale, din care să nu lipsească jazz-ul şi spiritul de romanţă”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Muzeul Naţional al Literaturii Române participă joi, 15 ianuarie, la manifestările legate de Ziua Culturii Naționale, implicându-se în organizarea unei expoziții la Biblioteca Academiei dedicată lui Mihai Eminescu, a Galei Tinerilor Scriitori și a unei ediții speciale a Serilor de poezie și jazz. „Cele trei manifestări se înscriu în ceea ce noi considerăm a fi misiunea instituției noastre: Patrimoniu. Identitate. Creaţie. Scopul nostru principal nu este de a crea literatură, ci de a oferi condiţii favorabile păstrării, conservării și valorificării patrimoniului  literar, precum și dezvoltării şi promovării ei.” a declarat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Nora Iuga este o cunoscută poetă, romancieră, eseistă şi traducătoare din limba germană. Licenţiată a Facultăţii de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din Bucureşti (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 şi 1955, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Jurnalistă la ziarele de limbă germană “Neuer Weg” şi “Volk und Kultur” (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club. Susţine lecturi publice în străinătate şi primeşte numeroase burse de creaţie.
La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar (www.noraiuga.wordpress.com). În 2009 a câştigat cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD). De asemenea, i-au fost acordate Premiul ,,Friedrich Gundolf” de către Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, cinci premii ale Uniunii Scriitorilor în anii 1981, 1994, 1998, 2001, 2006 şi numeroase alte premii ale unor oraşe şi reviste din ţară.
A publicat de-a lungul anilor peste 20 de volume de poezie şi proză, a tradus peste 15 volume din literatura germană şi volumele ei au fost traduse în peste 10 limbi străine. Dintre volumele de poezii, menţionăm “Vina nu e a mea”, “Opinii despre durere”, “Inima ca un pumn de boxeur”, “Piaţa cerului”, “Dactilografa de noapte”, “Fetiţa cu o mie de riduri”, “Petrecere la Montrouge”, “Câinele ud e o salcie”, romane şi memorialistică, printre care “Săpunul lui Leopold Bloom”, “Lebăda cu două intrări”, “Sexagenara şi tânărul”, “Hai să furăm pepeni”, “Berlinul meu e un monolog”.

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

Nadia Trohin, născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit, în 2010, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. În 2010,  a debutat  în Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş unde a obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011, face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică  românească interbelică şi  jazz, conceput de către Mircea Tiberian din care a rezultat un disc apărut la SoftRecords 2011, pentru înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  alături de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker. Nadia Trohin a fost invitată la Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţiile  din 2011 şi 2014, precum şi la recitalurile de poezie şi jazz organizate de Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Scriitoarea Nora Iuga va participa la două evenimente literare în cadrul celei de-a doua ediții a Festivalului „BOOKCITY Milano”

În perioada 21-24 noiembrie 2013 va avea loc cea de-a doua ediție a Festivalului Internaţional de Literatură „BookCity Milano”, un festival literar tânăr, dar care se bucură de un impresionant succes la public, în presa scrisă şi în mediile de specialitate. Desfăşurându-se la Milano, oraşul care găzduieşte unele dintre cele mai importante edituri italiene, festivalul îşi propune să promoveze pe scară mare unul din simbolurile locale – cartea – şi actanţii direct implicaţi în universul cărţii: scriitorii, editorii, traducătorii, criticii literari şi, nu în cele din urmă, cititorii. Pe durata celor patru zile de festival, în diferite locaţii din oraş, vor avea loc sute de evenimente literare dedicate tuturor vârstelor: întâlniri cu scriitorii, prezentări de carte, lecturi, spectacole, expoziţii, ateliere de lectură sau de scriere creatoare.
La ediţia 2012, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia a susținut participarea scriitorului Vasile Ernu, iar la ediția din acest an scriitoarea şi poeta Nora Iuga a fost invitată să participe la două evenimente în cadrul #BCM 2013.
Primul va avea loc joi, 21 noiembrie, între orele 09:15 şi 18:30, în Sala del Grechetto a Bibliotecii Centrale – Palazzo Sormani (Corso di Porta Vittoria, 6). Este vorba despre simpozionul literar „Europa şi iubirea", eveniment organizat de Institutul Francez din Milano, în colaborarea cu membrii cluster-ului EUNIC Milano din care face şi Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia. În cadrul acestuia, Nora Iuga va susţine o comunicare cu titlul „Poeţii ne învaţă să iubim”.
Alături de Nora Iuga, care va fi însoţită de traducătoarea sa în limba italiană, Ileana M. Pop, la simpozion vor lua parte: Evelyn Schlag (pentru Austria), Nino Haratischwili şi Matteo Galli (pentru Germania), Katerina Rudcenkova (pentru Republica Cehă), Alicia Giménez Barlett (pentru Spania), Alexandre Blokh zis Jean Blot şi Véronique Olmi (pentru Franţa), Fabio Scotto, Aldo Pirola, Stefano Zecchi şi Marco Modenesi (pentru Italia).
Al doilea eveniment este dedicat exclusiv scriitoarei şi poetei Nora Iuga şi se va desfăşura sâmbătă, 23 noiembrie, începând cu ora 17:00, la Biblioteca SIAM Milano (via Santa Marta, 18). Întâlnirea cu Nora Iuga va fi moderată de jurnalistul şi criticul literar Marco Dotti şi va consta într-un dialog pe marginea operei acesteia, presărat cu lecturi bilingve din romanul Sexagenara şi tânărul, tradus în limba italiană de Ileana M. Pop (La sessantenne e il giovane, Edizioni Nikita, Florenţa 2011).

Nora Iuga a absolvit Facultatea de Filologie, secţia Germanistică în 1948. Din 1985 este scriitoare profesionistă. A susţinut numeroase lecturi publice în străinătate și a beneficiat de multe burse (menţionăm importanta bursă acordată de Deutscher Akademischer Austausch Dienst – DAAD, în perioada 15 mai 2009 – 15 mai 2010). Este autoarea mai multor volume de poezii – Vina nu e a mea, Opinii despre durere, Inima ca un pumn de boxeur, Piaţa cerului, Dactilografa de noapte, Fetiţa cu o mie de riduri –, precum şi a romanelor: Săpunul lui Leopold Bloom, Sexagenara şi tânărul, Lebăda cu două intrări. A tradus din limba germana, printre altele: Toba de tinichea de Gunter Grass, Animalul inimii, Vulpea era încă de pe atunci vânătorul şi În coc locuieşte o damă de Herta Muller, Pianista de Elfriede Jelinek. A primit numeroase premii dintre care amintim: Premiul „Friedrich Gundolf” acordat de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung; cinci premii ale Uniunii Scriitorilor în anii 1981, 1994, 1998, 2001, 2006 şi numeroase alte premii ale unor oraşe şi reviste din ţară.
Evenimentul este susţinut financiar de Institutul Cultural Român.
Pentru mai multe detalii cu privire la BOOKCITY Milano 2013, vă rugăm să accesaţi:
http://www.bookcitymilano.it/