Mobilier National Franţa

Conferinţa de presă: miercuri, 7 decembrie, orele 11.00, sediul MNAR
Vernisaj: joi, 8 decembrie, orele 18.30
Durata: 9 decembrie 2011 – 26 februarie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00
Gratuit: prima miercuri din lună
Curator: Jean Vittet, responsabilul fondului de tapiserii vechi, Mobilier national, Paris

Muzeul Naţional de Artă al României, Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti şi Mobilier National din Franţa au plăcerea să vă invite joi, 8 decembrie, orele 18.30 la vernisajul expoziţiei Tapiseriile regale (1600 – 1800).

Expoziţia prezintă 20 de tapiserii – unele de dimensiuni impresionante – realizate de-a lungul secolelor XVII – XVIII în celebrele manufacturi Gobelins de la Paris pentru a decora somptuoasele reşedinţe ale regilor Franţei precum Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea sau Ludovic al XVI-lea.

Expoziţia găzduită de Muzeul Naţional de Artă al României face parte, alături de expoziţia Reînnnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 până în zilele noastre deschisă în aceeaşi perioadă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană., dintr-o manifestare culturală de excepţie prin amploarea demersului, care sub titlul generic Manufacturile Gobelins: patru secole de creaţie prezintă evoluţia artei tapiseriei de la înfiinţarea manufacturilor regale, la începutul secolului al XVII-lea, şi până în contemporaneitate.

Lucrările expuse sunt împrumutate de Mobilier National de la Paris, deţinător al unuia din cele mai importante fonduri de artă decorativă din Franţa, care administrează manufacturile Gobelins, Beauvais şi Savonnerie. Publicul are ocazia să urmărească istoria tapiseriei franceze, strâns legată de istoria picturii deoarece capodoperele expuse au fost ţesute după compoziţiile marilor artişti de la curtea regilor Franţei.

În anul 1602 Henric al IV-lea a luat iniţiativa dezvoltării atelierelor Gobelins din cartierul parizian Saint Marcel, înfiinţând prima manufactură regală de tapiserie, care se va bucura de un foarte mare renume în toată lumea.
Realizate exclusiv din lână şi mătase la care se adăugau fire de aur sau de argint, într-o tehnică ce s-a schimbat foarte puţin de-a lungul timpului, tapiseriile expuse la Muzeul Naţional de Artă al României fac parte din serii celebre inspirate de subiecte mitologice, religioase sau istorice, ţesute după cartoanele unor artişti renumiţi. Fiecare din aceste serii sau suite a fost ţesută în numeroase exemplare, ceea ce a favorizat răspândirea lor atât în Franţa, cât şi în străinătate, sub forma cadourilor diplomatice.

Printre piesele excepţionale aduse la Bucureşti se numără: Colosul din Rodos, din seria Istoria Artemisiei, începută în 1607 pentru Henric al IV-lea – una dintre cele mai preţioase suite alcătuită din 13 piese ţesute cu fir de aur, sau Fiica lui Iefta din seria Istoria Vechiului Testament comandată de Ludovic al XIII-lea lui Simon Vouet, Prim Pictor al curţii – chiar exemplarul care a aparţinut regelui, ţesut la Luvru.
Alături de acestea, în expoziţie sunt prezente exemplare din numeroasele serii realizate sub conducerea pictorului Charles Le Brun, numit de Ludovic al XIV-lea directorul celei de-a doua manufacturi Gobelins, înfiinţate în 1662. Printre aceste suite se numără Elementele, Anotimpurile, Istoria lui Alexandru, Istoria regelui sau Reşedinţe regale, al căror conţinut relevă o veritabilă apologie a Regelui Soare.

În secolul al XVIII-lea continuă să se bucure de succes seriile cu subiecte istorice sau mitologice (Iliada, Legenda lui Tezeu, Amorurile zeilor, Ambasada turcă – seria neterminată dedicată istoriei lui Ludovic al XV-lea ), dar apar şi suite anecdotice, precum Aventurile lui Don Quijote, temă reluată în decursul secolului de mai multe ori. Ultimele decenii ale secolului sunt marcate de interesul crescând pentru trecutul naţional (suitele Istoria lui Henric al IV-lea şi Istoria Franţei).
După Revoluţia Franceză modelele ce aminteau monarhia au fost retrase dar manufacturile continuă să funcţioneze, subiectele mitologice revenind în forţă (Răpirea Orithyiei de către Boreas).