Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”

În data de 27 ianuarie 2020 se împlinesc 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, locul în care milioane de vieți au fost distruse pe criterii arbitrare.
Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, organizează în perioada 24-26 ianuarie 2020, la Cinema Muzeul Țăranului, programul Zilele filmului „Memoria Holocaustului”.

Cea de-a treia ediție a proiectului aduce în atenția iubitorilor de film și istorie, documentare premiate cu Oscar, filme artistice și de animație care ne prezintă un trecut ce și-a pus amprenta asupra celor care au supraviețuit Holocaustului, asupra familiilor lor și generațiilor care le-au urmat.
Vineri, 24 ianuarie, începând cu ora 18:00, la Cinema Muzeul Țăranului, va avea loc deschiderea evenimentului la care sunt așteptați să participe reprezentanți ai Guvernului României, ai Corpului Diplomatic.
Seria ecranizărilor începe cu L’Origine de la violence/ Originea violenței o dramă franco-germană inspirată din fapte reale, în regia lui Elie Chouraqui. Producția artistică aduce în prim-plan aventura căutării asidue a trecutului de către tânărul Nathan Fabre, personajul principal. Un trecut pe care familia refuză să i-l dezvăluie pentru că uitarea este cea mai bună variantă pentru a supraviețui.

Ziua de sâmbătă, 25 ianuarie este rezervată documentarelor și filmelor de animație pentru copii.
Deși un subiect greu de înțeles și cu atât mai dificil de explicat copiilor, Holocaustul reprezintă o realitate pe care toți trebuie să cunoaștem. The Star of Andra and Tati/ Steaua Andrei și a lui Tati, o producție italiană în regia lui Alessandro Belli și Rosalba Vitellaro, prezintă povestea surorilor Andra și Tatiana Bucci. La vârsta de patru și șase ani cele două surori au fost luate prizoniere la Auschwitz. Animația ne aduce, astfel, mai aproape de experiența copiilor evrei din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și mai aproape de a introduce subiectul în sfera de înțelegere a tinerelor generații. Filmul rulează sâmbătă, 25 ianuarie, de la ora 16:00.
Tema supraviețuirii și a modului în care viața a continuat după Holocaust, pentru supraviețuitori și pentru familiile lor este prezentată prin intermediul documentarelor care rulează în cadrul ediției de anul acesta.
În The Lady in Number 6: Music Saved My Life/ Doamna de la numărul 6: muzica mi-a salvat viața, producție canadiană în regia lui Malcom Clarke, Alice Sommer Herz, fostă prizonieră a lagărului de la Theresienstadt, vorbește despre supraviețuire, despre cum și-a găsit un punct de sprijin în muzică și cum percepe viața: „Fiecare zi în care trăim este frumoasă. Este frumoasă!”- Alice Sommer Herz. Sâmbătă, 25 ianuarie, de la ora 16:45.

Despre cicatricele care rămân pe viață și cât de mult contau sau cum erau reduși oamenii la simple numere în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, ne împărtășesc supraviețuitori ai lagărului de la Auschwitz în documentarul Numbered/Numerotați, o producție israeliană regizată de Dana Doron și Uriel Sinai. Sâmbătă, 25 ianuarie, de la ora 17:45.
Duminică, 26 ianuarie, începând cu ora 16:00, documentarul Dor de tine, produs și regizat de Mireille Abramovici ne prezintă povestea de dragoste dintre Sylvia și Isaac Abramovici, evrei români aflați la studiu în Franța și drama prin care trec în perioada războiului. Mireille descoperă corespondența părinților și pornește pe urmele tatălui pe care nu l-a cunoscut niciodată, acesta murind într-un lagăr nazist cu zece zile înainte ca ea să se fi născut.

Sobibor, o producție rusească în regia lui Konstantin Khabenskiy, încheie seria ecranizărilor pe tema Holocaustului, duminică, 26 ianuarie, de la ora 17:30. O narațiune de impact care aduce în prim-plan istoria singurei revoltei reușite din lagărul de exterminare Sobibor, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Ofițerul sovietic Alexander Pechersky, simbol al rezistenței, face imposibilul, organizând în 1943 o revoltă și o evadare în masă a prizonierilor din Sobibor.
Accesul la eveniment este LIBER, dar cu rezervarea locurilor pe eventbook.ro
***
Zilele filmului „Memoria Holocaustului” este un proiect cultural inițiat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și se află la a treia ediție.
Ediția de anul acesta este realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român. Filmele sunt ecranizate cu sprijinul: Federation Entertainment, Reed Entertainment, Cinema Production & Alexander Pechersky’s Memory Foundation (Federația Rusă) și prin bunăvoința doamnei Mireille Abramovici și a domnului Elie Chouraqui.

Serviciul Administrativ-Comunicare
Departament Relații Publice și programe cultural-educative
E-mail: office@inshr-ew.ro
Tel. + 40-21-318 09 39

Vernisaj: 11 octombrie 2010, ora 19.00

Durata: 13 octombrie 2010 – 13 februarie 2011
Unde: Muzeul Naţional de Artă al României, corp Ştirbei (str. Ştirbei Vodă 1-3)
Program: miercuri-duminică, 10:00-18:00 (luni şi marţi închis)
Tarif: 8 lei întreg, 4 lei redus
Gratuit: prima miercuri a fiecărei luni
Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” vă invită luni, 11 octombrie, orele 19.00, la vernisajul expoziţiei Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului. Evenimentul este organizat cu ocazia comemorării în România a Zilei Holocaustului (9 octombrie).

Expoziţia prezintă operele a 16 artişti evrei care au avut contribuiţii majore la introducerea în spaţiul românesc a „artei noi”, unii dintre ei numărându-se printre iniţiatorii unor direcţii avangardiste occidentale. Alături de nume de referinţă ale modernismului european ca Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Jules Perahim sau Max Herman Maxy, în expoziţie sunt prezentaţi şi artişti mai puţin cunoscuţi precum Alex Leon, Iosif Klein, Ernö Tibor, Aurel Mărculescu, Mina Byck Wepper, Lazăr Zin sau Egon Marc Lövith. Victime sau supravieţuitori ai măsurilor opresive îndreptate împotriva evreilor, aceşti artişti nu s-au bucurat decât episodic de atenţia criticii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Expoziţia îşi propune să demonstreze că evenimentele din România în perioada Holocaustului au distrus iremediabil un mediu artistic efervescent, evolutiv şi aflat în deplină concordanţă cu manifestările din arta europeană a momentului, în care artiştii evrei erau integraţi culturii româneşti.

Artiştii evrei care au supravieţuit anilor 1940 nu s-au mai regrupat. Aceştia fie şi-au continuat parcursul artistic în străinătate (Iancu, Brauner, Perahim), fie s-au reorientat, mai mult sau mai puţin forţat, spre directivele oficiale ale regimului comunist, respectiv spre realismul socialist (Iser, Maxy), fie au renunţat să mai lucreze (Zin, Mina Byck Wepper). Alţi artişti, supravieţuitori ai lagărelor, precum Arnold Daghani şi Egon Marc Lövith au păstrat vie memoria deportării, realizând unele lucrări cu caracter de document.

* * *

Expoziţie organizată cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional