Ileana Florescu

Bucureşti, 18 august 2010 - Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti (MNAC) este onorat să găzduiască expoziţia de fotografie „Biblioteca scufundată” a artistei Ileana Florescu. Expoziţia, deschisă între 25 august si 17 septembrie la Sala Dalles, se află sub îngrijirea curatorului Diego Mormorio si este sponsorizată de Enel România, sub patronajul Ambasadei Italiei la Bucureşti.
După succesul „Sintezei umane”, expoziţie prezentată la Roma la Galeria Studioului de Artă Contemporană Pino Casagrande în mai 2009, Ileana Florescu si-a îmbogăţit seria de
cărţi cu -, printre care unele concepute special pentru publicul român. Acum există 180 de fotografii încredinţate curenţilor marini cu „constiinţa cazualităţii”, după cum
explică doamna Florescu însăsi (texte universale de la clasice la contemporane, de la literatura sacră la cea profană). Printre acestea se remarcă unii autori a căror alegere este cu totul altfel decât întâmplătoare: Mihai Eminescu, Mircea Eliade si Gheorghe Leahu, care sunt martori ai culturii române dar si ai distrugerii unei părţi a orasului Bucureşti în perioada lui Ceausescu, sintetizate în imaginile din seria Bucureştiul Dispărut, unde pe pagini apare un fond închis si tulbure.
Curatorul Diego Mormorio apreciază: „Pare că există o misterioasă si miraculoasă legătură între cuvintele cărţilor aruncate în apă si coloristica fiecărei fotografii în parte întrucât se potrivesc perfect conţinutului cărţii lăsate să cadă în apă. De fapt, nu a fost o întâmplare, ci autoarea a căutat o formă anume. Adică, pentru fiecare carte si pentru fiecare frază pe care o avea în minte, a căutat să regăsească în apă o formă potrivită.”
Titlul expoziţiei, Biblioteca scufundată, este împrumutat dintr-o intervenţie a lui Sergio Bertelli despre inundaţia din Florenţa din 1966 în cartea-catalog Sinteza umană.
Istoricul citează indirect faimosul preludiu scris de compozitorul francez Debussy, La Cathédrale engloutie (Catedrala scufundată). Piesa se bazează pe o legendă bretonă care
l-a si inspirat. Conform legendei, din cauza răutăţii oamenilor, un val gigant a scufundat întregul oras Ys si, în dimineţile senine când apa era linistită, se puteau auzi clopotele
catedralei bătând.
Mihai Oroveanu, directorul MNAC, consideră că: „Seria de fotografii propuse de Ileana Florescu pentru prima sa expoziţie la Bucureşti va fi, fără doar si poate, o oportunitate pentru interesante comentarii. Fotografiile ei ating un obiect care a ajuns să fie privit cu indiferenţă de mulţi dintre reprezentanţii speciei umane, dar care rămâne pentru alţii extrem de preţios, în asa măsură încât o astfel de atingere este aproape un sacrilegiu.”

Pe lângă multele semne de întrebare pe care doamna Florescu ne face să ni le punem, nu în
ultimul rând se află cel referitor la destinul cărţii din hârtie în epoca digitală, pe lângă simbolistica apei marine – distrugătoare sau purificatoare? Autoarea sugerează indirect că ar trebui poate să ne odihnim mintea „si să admirăm – după cum recomandă chiar Mihai Oroveanu – „compoziţiile abstracte, configuraţii de o nelinistitoare diversitate în care fondul si forma sunt pe punctul de a se contopi, nisipuri miscătoare, lumini razante iscusit manevrate, care scot anecdota din timp si spaţiu.”
Frumuseţea sugestivă a fotografiilor Ilenei Florescu l-a inspirat pe compozitorul Franco Piersanti, într-o scurtă piesă muzicală inedită, Murmură glasul mării, executată în avanpremieră la Roma, Italia, la Academia Română, pe 22 octombrie 2009, cu ocazia prezentării cărţii Sinteza umană.
Catalogul Bibliotecii scufundate este prefaţat de Mihai Oroveanu si adună o selecţie de imagini semnificative ale expoziţiei, însoţite de cele mai relevante comentarii publicate cu ocazia L’umana sintesi, care demonstrează cât de subiective pot fi interpretările.
Pe lângă imaginile fotografice, 4 casete vor adăposti tot atâtea cărţi-sculptură, cărţi salvate de curenţii marini, uscate si expuse în noua lor formă ca si cum ar fi relicve ale unei epoci preistorice, în timp ce o înregistrare video a fotografului Ottavio Celestino, “IF”, ne va povesti drumul fotografiei de la conceperea imaginilor la realizarea lor finală.
În a doua jumătate a lunii septembrie 2010, 16 serii de fotografii, compuse fiecare din trei cadre, vor fi expuse la Biblioteca Centrală Universitară din Bucuresti, sub îngrijirea Alexandrei Crăciun.
Detalii tehnice: imprimare lambda (46x30; 120x80) din negativ format mediu, negativ 35mm, diapozitiv si digital; Light box: imprimare lambda pe Ilfotrans Digital montat pe plexiglass opal (150x100)
Compania Enel România este puternic implicată în susţinerea acţiunilor de responsabilitate socială si implicare în viaţa comunităţii prin dezvoltarea de proiecte sociale, educaţionale si culturale durabile.
De-a lungul prezenţei sale în România, Enel a derulat mai multe proiecte de responsabilitate socială corporativă alături de programe culturale pentru comunitate si iubitorii de artă. Dintre acestea amintim: realizarea unui nou sistem de iluminare arhitecturală pentru Ateneul Român si iluminarea statuii lui Mihai Viteazul din Bucuresti si a clădirii Operei din Timisoara. Mai mult, Enel România a fost sponsorul unic al concertului susţinut de către Ansamblul Instrumental Scala din Milano în cadrul programului cultural „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”. În iunie 2008, Enel a adus în premieră în România o expoziţie a pictorului renascentist Antonello da Messina. Datorită Enel, iubitorii muzicii clasice au putut audia la Bucuresti concertul susţinut de Accademia Santa Cecilia.

(Sursa: http://www.enel.ro/media/download/CP_expozitie_vf.pdf)