Stiri Constantin Turturică

Informatorul de ieri, dramaturgul de azi

Scriitorul Constantin Turturica a practicat 21 de meserii. A fost, printre altele, pilot, padurar, ziarist si informator al Securitatii.
Astazi, la 73 de ani, debuteaza in teatrul romanesc cu piesa COMEDIE ROSIE, montata de  Alexandru Tocilescu la Sala Atelier a TNB.

A avut curajul sa-si faca publica, in presa, colaborarea cu Securitatea.
Cum a ajuns informatorul Popa Petre (numele de cod al lui C. Turturica) sa scrie una dintre cele mai acide comedii romanesti indreptate impotriva comunismului si, mai ales, a Securitatii?
"Nota informativa" o veti primi intr-un cadru organizat, cu prilejul conferintei de presa sustinute la TNB, in decorul spectacolului Comedie rosie, pe scena Salii Atelier,

joi, 16 martie, orele 14:00.

Vor participa Ion Caramitru, Directorul TNB, scriitorul Constantin Turturica, regizorul Alexandru Tocilescu si actorii din distributia spectacolului: Ion Lucian,
Sanda Toma, Serban Ionescu, Alexandru Bindea s.a.

DATE PERSONALE
Nume: TURTURICA
Prenume: Constantin.
Data nasterii: 1 august l933, in comuna Odobeasca, judetul Teleorman.
Prenumele si numele tatalui, ocupatia: Alexandru Turturica, jandarm.
Prenumele si numele mamii, ocupatia: Teodora Turturica, casnica.

Studii:
Intre anii l940-l945, scoala primara, in comuna Latinu, judetul Braila.
Intre l946-l948, Gimnaziul unic din Braila.
1948-1950, Scoala profesionala silvica-Braila.
In vara si toamna anului l950, Scoala de pilotaj - Brasov.
Intre l952-l954, Scoala Tehnica silvica din Campulung-Moldovenesc.
Intre l956-l961, Institutul de limba rusa, MAXIM GORCHI (un an) si Facultatea de filosofie - Bucuresti.

Functii:
l951-1952, secretar tehnic la Ocolul silvic din Sascut-Tg.
1954-l955 - reporter la ziarul regional ZORI NOI - Suceava
1955-1956 - redactor la ziarul regional VIATA NOUA - Galati.
Dupa absolvirea facultatii, 1961-l963, instructor artistic de teatru si brigada.
l963-l964 - corector la Intreprinderea poligrafica "13 DECEMBRIE l918"
1964-l966, organizator principal la CENTROCOOP.
1966-1967, inspector la DFLF.
1967-1968, referent literar la teatrul BARBU DELAVRANCEA.
1968-l969, impiegat la Intreprinderea de transporturi internationale auto, ITIA.
1969-1970, referent literar, la teatrul Tineretului din Piatra Neamt.
1970-1971, redactor la Televiziune.
1971-1977, muzeograf principal la Muzezul literaturii române.
1978-1979, macaragiu la ENERGO-UTILAJ.
1980-1982, bibliotecar la Biblioteca municipala MIHAIL SADOVEABU.
1988-1993, sef serviciu Case de odihna, la Uniunea Scriitorilor, de unde m-am si pensionat.
Burse de studii: Copy-ro Doctorat: Nu.

Data primirii in Uniunea scriitorilor: l983
Colaborari la reviste: IASUL LITERAR, LUCEAFARUL ATENEU, ROMANIA LITERARA etc.
Debutul absolut: August, 1954, in IASUL LITERAR, numarul festiv, cu lucrarea FUNCTIONAR LA OCOL.

Pentru autorii dramatici:
Am scris mai multe piese de teatru, dar nici una n-a vazut lumina rampei.
CE-O FI FOST IN CAPUL MEU, luata in lucru de Teatrul de Nord, din Satu Mare, a fost scoasa din repertoriu, de catre Consiliul culturii, dupa ce se facuse si afisul.
Iar LUPTA PENTRU BARBATI CONTINUA, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, anuntata cu mult inainte de revista TEATRUL, a fost oprita din repetitie, dupa Tezele din iulie, lansate de N. Ceausescu.
Debutul editorial: In l977, la editura ALBATROS, cu volumul de proza scurta SCOATEREA CASEI DIN PAMANT.

Opera tiparita:
FILOSOF DE INCHIRIAT, roman, Ed. Albatros, l980.
TRIBUNALUL FIECARUI INDIVD, roman, Ed. Cartea romaneasca, 1982.
CHEIA DE CONTACT, roman, Ed. Albatros, 1983.
MARELE INTEROGATORIU, roman, Ed. Cartea romaneasca, 1984.
IN CASA ASTA TOTI TRAGEAU CU ARMA, roman, Ed. Militara, vol.1, 1985, vol.2, l986.
CARAUSI PESTE VAMI, roman, Ed.Cartea romaneasca, 1987.
BREVETUL ALB, roman, Ed. Albatros, l988.
CUM A MURIT MARIN PREDA, roman, Ed. Isis & Rai, 1992.
NU ESTI OBLIGAT SA MORI TAMPIT, Ed. Eminescu, 2000.
JANDARMUL SI CARTEA, editata de Asociatia scriitorilor din Bucuresti si Muzeul literaturii romane, 200l.

Scenarii de film:
Am scris mai multe scenarii, dintre care unul - ASTIA SUNTEM NOI - a fost distins, in l972, cu Premiul intai, la concursul de lung metraje artistice. Filmul nu s-a realizat, pentru ca toti regizorii care au vrut sa-l faca, mi-au cerut modoficari de substanta, care ar fi alterat esenta lucrarii.

Despre lucrarile mele au scris revistele TOMIS, LUCEAFARUL, ROMANIA LITERARA,
RAMURI, a vorbit EUROPA LIBERA etc.