Dreptul si accesul la cultura: conferinta-dezbatere si micro-expozitie, de Ziua Culturii Nationale 2020

15 ianuarie 2020, ora 18.30
Offline: Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Municipiului Bucuresti, Calea Victoriei nr. 151, mansarda
Online live si ulterior: https://www.youtube.com/user/modernismpunctro
Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/1273978782785952/

Proiectul „Dreptul si accesul la cultura: repere din istoria culturii, de la Constitutia Romaniei din 1923 pana in zilele noastre”, produs de PostModernism Museum, este compus din conferinta-dezbatere, offline in Casa Filipescu Cesianu, Muzeul Municipiului Bucuresti si online live, materiale video de tip documentare si micro-expozitie in situ.

In acord cu Legea nr. 238/2010 privind celebrarea „Zilei Culturii Nationale”, PostModernism Museum propune proiectul „Dreptul si accesul la cultura: repere din istoria culturii (de la Constitutia Romaniei din 1923 pana in zilele noastre)” prin care aduce laolalta mai multor perspective specializate, din partea unor profesionisti din domeniile artelor vizuale, istoriei, istoriei artei, politicilor culturale, privind istoria culturii din Romania. Abordarile de continut sunt multiple (cu specialisti lectori in legislatie culturala, politici culturale, analize istorice specifice, prezentari inedite de studii de caz etc.) iar formatul tehnic al proiectului este incluziv, pentru mai multe tipuri de publicuri: in functie de interes, specializare, profesie etc., dar si de localizare (offline la Bucuresti, online oriunde in lume) sau de preferinta in livrarea informatiei (micro-expozitie, dezbatere, conferinta, proiectie video, materiale video documentare).

Conferinta-dezbatere are ca punct de pornire problematici si unghiuri de cercetare diverse si complementare ale expertilor invitati. Domeniile de analiza ale specialistilor din panelul de lectori sunt istorie, istoria artei, antropologie, sociologie, etnologie, politici culturale si marketing cultural. Acestia vor prezenta studii dedicate subiectului proiectului, cu particularitatile perioadei istorice analizate.
Componenta de dezbatere care insoteste conferinta faciliteaza interactiunea publicului prezent in sala si publicului online cu expertii invitati si incurajeaza intrebarile si comentariile pe temele specifice ale lectorilor dar si pe teme generale din sfera istoriei culturii.

Micro-expozitia in situ este complementara conferintei si prezinta lucrari de arta, artefacte, obiecte de tip memorabilia, publicatii de arhiva, s.a. in spatiul de desfasurare a conferintei. Micro-expozitia cuprinde o selectie de lucrari de arta si imagini de epoca care ilustreaza modul in care artistii si media au surprins teme precum cultura poporului, campaniile de alfabetizare, „revolutia culturala”, aniversari culturale nationale, sarbatori si festivaluri traditionale.
Corpul de lucrari ales are un continut special, prezentand publicurilor elemente inedite in acest format interdisciplinar vizual – anume lucrari originale de pictura grafica care prezinta: campaniile de alfabetizare – artisti precum Ary Murnu, Jules Perahim, Sofia Uzum, Ilie Schon, Nicolae Spirescu; cultura stiintifica si rolul ei in construirea „omului nou” – artisti precum Marcel Chirnoaga, Traian Vasai, Michaela Nica Craciun, Vasile Pop-Negresteanu s.a.
Expozitia este insotita de o selectie de imagini, reprezentand lucrari de arta, sectiuni din carti si publicatii, documente de arhiva etc., pregatite pentru studiile lectorilor si rulate pe plasma din spatiu, in corelatie cu fiecare prezentare in parte.

Urmatorii experti sunt invitati ca lectori: Adrian Cioflanca cu studiul „Politici ale fotografiei istorice in timpul dictaturilor din Romania”, Andreea Grecu-Ciupala cu studiul „Articolul 33: in conditiile legii”, Oana Nasui cu studiul „Drepturile creatorilor in comunism: studii de caz”, Razvan Paraianu cu studiul „De la «duhul natiunii» la «cultura poporului» via «literatura populara»” si Cristian Vasile, cu studiul „Acces la cultura si educatie sub comunism”.

Studiul „Politici ale fotografiei istorice in timpul dictaturilor din Romania”, al lui Adrian Cioflanca, vizeaza inventarierea deciziilor si practicilor de utilizare a fotografiilor considerate problematice in perioada 1938-1989, urmand a arata in ce masura politicile din zona fotografiilor istorice explica deficitul actual de reprezentare vizuala a istoriei recente si distorsiunile de perceptie din constiinta publica. Istoria regimurilor dictatoriale din Romania arata ca fotografia istorica a fost privita ca obiect delict, potential periculos pentru siguranta statului. Avem numeroase dovezi arhivistice ale preocuparii autoritatilor de a scoate din circulatie fotografii care reprezentau atrocitati, tulburari sociale, episoade controversate, personaje trecute la index etc. In rarele ocazii in care au fost publicate, fotografiilor problematice li s-a distorsionat semnificatia prin textele explicative. Uneori, fotografiile istorice au fost supuse unor falsificari brutale, prin tehnici de laborator, care le-au schimbat aspectul.
In arhivele postdecembriste din Romania se gasesc numeroase fotografii ale atrocitatilor comise de autoritatile romane in secolului XX, in special din timpul Holocaustului. Multe dintre ele au fost incluse in manuale, in expozitii, in site-uri de specialitate, in filme documentare, in articole de presa scrisa si audiovizuala, intrand partial in dezbaterea si constiinta publica. Utilizarea extensiva a fotografiei istorice astazi vine, pe de o parte, din fascinatia actuala, resimtita peste tot in lume, fata de imagine si, pe de alta, din istoria reprimata a fotografiilor care ilustreaza episoade delicate ale istoriei nationale.

Adrian Cioflanca este directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania. Membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. A fost membru in Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului din Romania (2003-2004) si expert in Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (2006), contribuind la Rapoartele Finale ale celor doua comisii. Din 2005 este membru in delegatia Romaniei la International Holocaust Remembrance Alliance. Beneficiar al mai multor burse si granturi de cercetare, intre care Tziporah Wiesel Fellow al United States Holocaust Memorial Museum (2009). A coordonat, in 2010, proiectul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” care a dus la descoperirea unei gropi comune in Popricani (jud. Iasi), cu 36 de evrei ucisi in timpul Holocaustului. A publicat mai multe studii in domenii precum istoria Holocaustului, istoria comunismului, violenta politica, istorie culturala, teoria istoriei. A editat sapte volume, in colaborare; cel mai recent dintre ele: Istoria recenta altfel. Perspective culturale, Editura Universitatii „Al. I. Cuza”, IaSi, 2013.

Andreea Grecu-Ciupala prezinta studiul „Articolul 33: in conditiile legii”, prin care raspunde unor intrebari precum: „Ce inseamna pentru noi in conditiile legii? Ce ne propunem pentru publicul nostru: ce dorim si ce avem nevoie pentru a-i asigura acestuia accesul la cultura? De ce mai discutam despre acces la cultura intr-o tara membra a Uniunii Europene? Si cat de mult recunoastem ca suntem prizonieri ai unor idei preconcepute pentru cultura pentru mase si cultura pentru elite?”

Intre 1999-2004 si respectiv din iulie 2009 si pana in prezent, Andreea Grecu-Ciupala lucreaza in sectorul non-guvernamental pentru asociatii culturale si uniuni profesionale din domeniul teatrului, dansului contemporan, educatiei creative, politicilor culturale si arhitecturii (Teatrul Act, EcumEst, UNITER, Proiect DCM, Persona, Ordinul Arhitectilor din Romania). Expert cultural – membru evaluator in comisia de Mobilitate culturala pentru programul Sibiu – Capitala Culturala Europeana 2007, presedinte al comisiei de experti evaluatori pentru linia de finantare „Fondul Cultural National 2005” – comisii create pe langa Ministerul Culturii si Cultelor in 2005. Primul director al Administratiei Fondului Cultural National, finantator national pentru proiecte culturale si editoriale (septembrie 2005 – iulie 2009). Membru fondator al Asociatiei Operatorilor Culturali din Romania, expert AOCR, 2012-2017. Din 2014 este trainer si consultant Formare Culturala.

Oana Nasui cu studiul „Drepturile creatorilor in comunism: studii de caz”
Nu doar publicurile au drepturi (culturale) ci si creatorii. Prezentarea va pleca de la Decretul nr.321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor (cu modificarile sale Decretul nr. 358 din 3 august 1957 si Decretul nr. 1172 din 30 decembrie 1968), care a ramas in vigoare pana in 23 iunie 1996 inclusiv (cu unele prevederi chiar pana in 2004 inclusiv). Se va contextualiza prin inventarierea si celorlalte legi anterioare perioadei avute in vedere: Legea presei din 13 aprilie 1862, Legea nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietatii literare si artistice. Pentru perioada comunista, se vor avea in vedere si Legea privind contractul de editura si dreptul de autor asupra operelor literare din iulie 1946 (partial abrogata prin Decretul nr. 16 din 14 ianuarie 1949) si Decretul nr. 19/1951 privind dreptul de autor asupra operelor literale susceptibile de a fi tiparite (care a suferit o modificari prin Decretul nr. 428/1952).
Prezentarea va aborda si cateva studii de caz privind litigii de drepturi de autor din perioada comunista, ajunse in contemporan, in spete precum Anca Petrescu, arhitectul Casei Poporului, Constantin Brancusi - cazul romanesc sau Uniunea Scriitorilor din Romania.

Cu experienta profesionala in domeniile expertizei culturale: consultanta, management, evaluare, formare profesionala, Oana Nasui activeaza ca fondator si dezvoltator de proiecte si programe culturale si creative: managing partner la Nasui collection & gallery, director dezvoltare la PostModernism Museum, fondator si trainer pe domenii precum management cultural, comunicare si dezvoltarea audientelor la platforma Formare Culturala, project manager la cea mai mare platforma de promovare a culturii vizuale contemporane romanesti Modernism.ro, evaluator de proiecte culturale si editoriale si consultant in planificare culturala – programe, strategii, politici. In perioada 2018-2019 a fost coordonator al unei propuneri de politica publica privind Statutul Artistului in Romania, in cadrul proiectului Cultura Alternativa, a coordonat prima Strategie culturala si creativa a Bucurestiului 2015-2025 si a fost responsabil de comunicare pentru programul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007.

Razvan Paraianu cu studiul „De la «duhul natiunii» la «cultura poporului» via «literatura populara»”
„Traim azi in Romania o epoca in care nu s-a incheiat inca febra poporanista de acum mai bine de un secol. Printr-un nefericit accident al istoriei, teoriile poporaniste au fost readuse la viata de regimul comunist si de atunci au ramas dominante pentru spiritul public din Romania nefiind contestate serios nici dupa prabusirea regimului comunist. Prezentarea mea se va indrepta spre inceputurile ideologiei poporaniste (völkisch ideologie pe numele ei adevarat) pentru a istoriciza aceasta notiune de cultura populara si a-i descrie sursele intelectuale. Voi pleca in prezentarea mea de la un text care este relevant in opinia mea si anume „Literatura populara” de Léo Bachlin (1894). Ma voi intoarce apoi in timp spre inceputul secolului al XIX-lea, la anii de studii din Germania ai lui M. Kogalniceanu, la aparitia Daciei Literare (1836) si apoi la primul volum de poezii poporale si balade culese de Vasile Alecsandri (1852-3). Voi urma apoi curentele semanatoriste de la inceputul secolului si autohtonizarea definitiva a unei miscari care parea pana nu demult cosmopolita. Scopul acestui demers este de regasi genealogia intelectuala a acestui curent poporanist (folosesc aici intelegerea pe care o dadea I. Slavici termenului fara legatura cu miscarea ieseana cu acelasi nume) si de a regasi intelegerea culturii poporului asa cum era ea inteleasa la inceputul secolului al XX-lea.”

Absolvent al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii (1990), Razvan Paraianu a urmat apoi cursurile Universitatii Bucuresti, absolvind Facultatea de Istorie (1997). Studiile de masterat (1998) si doctorat (2004) in Istorie la Central European University. Teza de doctorat: Octavian Goga: The Sacerdote of Nation. The National Idea from Emancipation to Integrism and Racism. Cercetarea sa se indreapta spre istoria culturala a sfarsitului de secol al XIX in Europa Centrala, spre ideologiile si miscarile radicale de la inceputul secolului al XX-lea si spre regimul comunist. In prezent lucreaza la o lucrare despre „cultura socialista”. A fost cercetator la Pasts, Inc. Center for Historical Studies (CEU), iar din 2008 preda Istoria, Relatii Internationale si Stiinte Politice la Universitatea “Petru Maior” din Targu Mures.

Cristian Vasile, cu studiul „Acces la cultura si educatie sub comunism”, va trata problematica accesului la cultura, la educatie, in special dupa 1945, concentrandu-se mai ales asupra campaniei de combatere a analfabetismului desfaSurata de conducerea Partidului Comunist ca parte a „revolutiei culturale“. Vor fi abordate dimensiunile ideologice ale campaniei de alfabetizare, precum Si sacrificiile cu care s-a realizat „lichidarea“ analfabetismului. Prin utilizarea documentelor de arhiva, in special din fondurile fostului Comitet Central al PCR, a literaturii secundare Si a altor surse istorice, Cristian Vasile va incerca sa reconstituie aspectele relevante ale modului in care s-a ajuns la un grad inalt de alfabetizare in Romania postbelica.

Cristian Vasile este cercetator stiintific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redactie al publicatiei academice Studii si Materiale de Istorie Contemporana si coeditor al revistei online Lapunkt.ro. Una dintre cele mai recente carti publicate: „Viata intelectuala si artistica in primul deceniu al regimului Ceausescu, 1965-1974” (Humanitas, 2014). In prezent coordoneaza un proiect intitulat „Modernitati fragmentare: elite intelectuale si transformari istorice in Romania contemporana“. Are in pregatire un volum despre literatura si ideologie in anii 1970 Si 1980.

Cosmin Nasui va curatoria selectia lucrarilor pentru expozitie, din colectii publice si private, pentru un corp de lucrari de aproximativ 40 de piese, si va selecta din arhive si colectii imagini reprezentative pentru fiecare dintre interventiile lectorilor.

Cosmin Nasui este curator, critic de arta, manager cultural, evaluator arta contemporana. Este fondator al celei mai largi platforme online romanesti pentru sustinerea si promovarea artei contemporane romanesti www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection & gallery (www.cosminnasui.com), care expune, reprezinta si promoveaza in tara si strainatate artisti contemporani romani. Este curator la platforma muzeala privata PostModernism.ro. Este autor de carti de sinteza si portofoliu, cea mai recenta fiind „Cultura de masa in Epoca de Aur: Cintarea Romaniei si Cenaclul Flacara”.

Detalii si imagini:
https://www.postmodernism.ro/dreptul-si-accesul-la-cultura-repere-din-is...

////

Proiectul „Dreptul si accesul la cultura: repere din istoria culturii (de la Constitutia Romaniei din 1923 pana in zilele noastre)” este produs de PostModernism Museum, beneficiind de parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucuresti si de co-finantare de la Ministerul Culturii, in urma unui apel public de proiecte.
Prieteni: Modernism.ro, Illy Romania

Asociatia PostModernism Museum (APMM) produce proiecte de cultura contemporana, dezvolta programe de cercetare culturala si deruleaza proiecte de informare si formare profesionala in domeniul cultural extins, prin platforma Formare Culturala. De asemenea promoveaza cultura contemporana romaneasca prin intermediul celei mai mari platforme online dedicate, Modernism.ro.
Printre proiectele curatoriale, educationale, de expunere a arhivelor si de cercetare in istorie culturala, istoria artei, antropologie, sociologie si istorie recenta se numara: „Viata privata si practici sociale in Epoca de Aur”, „De la propaganda la baby-boom”, „Inainte si dupa revolutia culturala in Romania 1971”, „Arhitectura socialista in Bucuresti”, „Zile si sarbatori nationale in cultura vizuala din Romania”, „Cartierele Primaverii si Dorobanti: tipologii urbane, locuitori vechi si noi”, „Centenarul femeilor in arta romaneasca”, „Cultura de masa in Epoca de Aur”. APMM a initiat DARE, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere si Revalorificare a artei produsa in Romania in intervalul 1945-1990.
De asemenea, publica studii si carti, pana in prezent avand 13 carti publicate la editura proprie si alte 6 la edituri partenere.
APMM a pregatit si publicat prima Strategie culturala si creativa a Bucurestiului pe 10 ani 2015-2025 (un proiect initiat de Arcub-Centrul de proiecte culturale al Bucurestiului in 2014). Specialisti din cadrul asociatiei au coordonat propunerea de politica publica „Consolidarea unui statut societal al artistului, creatorului, autorului in Romania” (un proiect derulat in perioada 2018-2019).
www.postmodernism.ro
https://www.facebook.com/PostModernismMuseum

.